ASF, sacrificată pe altarul „reformei”. Românii vor plăti mai mult, multinaționalele vor câștiga
Premierul Ilie Bolojan anunță reducerea personalului și a salariilor din ASF – bucurie mare în rândul propagandiștilor, detractorilor, dar mai ales …marilor corporații financiare. În realitate, măsura nu aduce niciun leu la bugetul de stat, pentru că instituția se autofinanțează și virează excedent la buget. În schimb, decizia lovește direct în supravegherea piețelor de asigurări, pensii private și capital, punând în pericol economiile a peste 8 milioane de români și stabilitatea financiară a țării.
Adevărul este cu totul altul – decizia premierului generează un risc imens: slăbirea controlului asupra unor piețe care însumează peste 150 miliarde euro, adică mai mult de jumătate din PIB-ul României. Mai pe românește, ASF, cu “armata” sa de nici 500 de angajați, păzește o poartă financiară cât jumătate din bugetul României și fix acolo premierul s-a gândit că ar fi potrivit să taie din personal, ca să iasă economia marelui reformator.
ASF nu este o povară pentru stat, ci un contributor net. Instituția se finanțează exclusiv din taxele plătite de companiile private pe care le reglementează, nu din bani publici.
În ultimii ani, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a devenit un pilon indispensabil pentru buna funcționare a economiei românești. Este instituția care reglementează și supraveghează piața de asigurări, piața de pensii private și piața de capital – trei domenii în care sunt concentrați banii, speranțele și siguranța financiară a milioane de români.
Și totuși, în loc să fie întărită și consolidată, ASF este acum pusă pe lista neagră de către premierul Ilie Bolojan, care propune reducerea personalului și a salariilor. O măsură care, departe de a aduce un câștig pentru bugetul de stat, riscă să provoace o adevărată implozie a supravegherii financiare din România, în beneficiul exclusiv al marilor companii financiare internaționale și în detrimentul consumatorului român.
ASF – o instituție autofinanțată, nu o povară pentru buget
Contrar percepției cultivate în spațiul public, ASF nu se finanțează de la bugetul de stat. Cheltuielile instituției, inclusiv salariile angajaților, sunt acoperite integral din taxele plătite de companiile private supravegheate – asigurători, fonduri de pensii și actori de pe piața de capital.
Mai mult decât atât, ASF generează constant excedent bugetar: în 2024, a virat la bugetul de stat 53,5 milioane lei, iar pentru 2025, estimările depășesc 85 milioane lei. Cu alte cuvinte, ASF nu consumă bani publici, ci contribuie la veniturile statului. Toate acestea cu doar circa 500 de angajați, dintre care mulți sunt specialiști în actuariat, analiză financiară și reglementare – competențe greu de înlocuit și vitale pentru funcționarea corectă a piețelor.
Piețe supravegheate de ASF – sume uriașe, impact direct – ASF reglementează trei domenii esențiale:
• Pensiile private (Pilon II și III): active de 159,3 miliarde lei la 31 martie 2025, deținute de 8,33 milioane de români. La finalul lunii iulie 2025, activele totale depășeau deja 34,95 miliarde euro. Acești bani sunt investiți în titluri de stat și companii listate la bursă, adică direct în economia României.
• Asigurările: milioane de români depind de polițele RCA, CASCO, sănătate și locuințe. ASF publică periodic tarife de referință RCA – elaborate de specialiști independenți – tocmai pentru a evita abuzurile și a aduce transparență.
• Piața de capital: prin supravegherea bursei și a fondurilor de investiții, ASF asigură un canal vital de finanțare alternativă pentru companii, reducând dependența economiei de creditele bancare.
Cumulat, aceste trei piețe însumează active de peste 150 miliarde euro, echivalent cu mai mult de jumătate din PIB-ul României. Slăbirea supravegherii lor înseamnă vulnerabilizarea economiei și a economiilor personale ale românilor.
RCA – România, printre cele mai accesibile polițe din UE
Un exemplu concret al impactului ASF este piața RCA. În România, o poliță RCA standard pentru persoane fizice are în prezent un cost mediu de aproximativ 1.000 lei/an (~200 euro).
Prin comparație: în Irlanda, media asigurării auto a ajuns în 2025 la 616 euro/an, iar în Marea Britanie (deși nu mai e în UE), costul mediu a urcat cu peste 34% în 2023, ajungând la echivalentul a peste 700 euro/an. Așadar, chiar dacă metodologiile diferă, e clar că românii plătesc mult mai puțin pe RCA decât cetățenii din vestul Europei. Iar acest lucru se datorează tocmai supravegherii stricte și publicării tarifelor de referință de către ASF.
Slăbirea autorității ar duce inevitabil la volatilitate mai mare pe piață, cu prime RCA crescute, pe care românii le vor resimți direct în buzunar.
Cui folosește slăbirea ASF?
Realitatea este că reducerea puterii ASF nu servește interesului românilor, ci mai degrabă intereselor marilor companii financiare. O autoritate slăbită înseamnă:
• mai puțină capacitate de sancționare a abuzurilor din piața de asigurări,
• supraveghere mai superficială asupra banilor din pensiile private,
• control mai relaxat asupra pieței de capital.
În final, românii pierd, iar marile grupuri financiare câștigă libertate suplimentară. Este exact tipul de reformă care vine „ca la ordin” de la Bruxelles, unde progresiștii împing agenda multinaționalelor, iar guvernul nostru o execută fără să clipească.
ASF este o instituție care se autofinanțează, adaugă bani la buget, și protejează active financiare uriașe de care depind milioane de români. Reducerea personalului și a salariilor nu înseamnă economie pentru stat, ci slăbirea supravegherii unor piețe vitale, cu efecte directe: prime RCA mai scumpe, pensii private mai vulnerabile, piață de capital mai instabilă.
De fapt, această măsură nu are legătură cu o așa-zisă eficiență, ci cu interesul de a lăsa garda jos în fața marilor companii financiare internaționale. Românii vor plăti nota de plată, prin tarife mai mari, prin pensii mai nesigure și prin pierderea încrederii într-o instituție care până acum a fost un pilon de stabilitate.
Guvernul, în loc să consolideze ASF și să-i sporească independența, alege să urmeze ordinele politice venite din afară. Și, ca întotdeauna, nota de plată va fi achitată de cetățeanul român, prin tarife mai mari la RCA, prin pensii mai nesigure și prin instabilitate economică.
P.S.: Când sacrifici ASF în numele unor false economii, sacrifici de fapt securitatea financiară a fiecărui român. Orice guvern care își permite să joace cu soarta a 8 milioane de oameni și cu miliarde de euro economii nu face reformă – face politică pe spatele poporului. Când Guvernul sacrifică ASF, sacrifică de fapt siguranța financiară a românilor. Când tai din ASF, nu tai din cheltuielile statului, ci din siguranța financiară a poporului. Și asta nu e reformă – e un atac direct la viitorul românilor. Adevărata întrebare nu este „cât economisim?”, ci „cine câștigă din slăbirea acestei autorități?”.
(Sursa: Facebook Avram Gal)
Ok. Doar ca pare o postare a ASF-ului. Foarte tehnic.
Dar ca sa fim impartiali nu ar trebui sa vorbim si cohorta de sotii, amante , copii , fosti demnitari care si-au gasit un loc caldut in ASF? Astia nu atenteaza la siguranta marii? Sau dacă ne uitam pe CV-urile membrilor consiliului ASF si vedem ca nu au ,cei mai multi , legatura cu pietele supravegheate…
Sau sa analizam performantele ASF legat de seria rasunatoare de falimente din asigurari…