Asociația Magistraților: Proiectul deschide din nou calea interferentei serviciilor de informații în justiție

Nr. 157/1.10.2020
Asociația Magistraților din România (AMR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a judecătorilor și procurorilor, declarată „de utilitate publică” prin Hotărârea Guvernului nr. 530/21 mai 2008 – cu sediul în municipiul București, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro -, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă, în calitate de președinte interimar,

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), cu sediul în cu sediul în Oradea, Parcul Traian nr.10, județul Bihor, e-mail office@unjr.ro, reprezentată prin judecător Dana Gîrbovan, în calitate de președinte,

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), organizație neguvernamentală, apolitică și profesională a judecătorilor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Bradului, nr.1, e-mail, contact@ajado.ro, reprezentată legal de judecător Florica Roman, în calitate de președinte,

transmit, următorul comunicat de presă:

UNJR, AMR si AJADO vor participa activ la discutia pe tema modificarii legilor justitiei, pentru imbunatatirea acestora, avand o atitudine consecventa de dialog, fara insa a negocia prevederi ce aduc atingere statutului judecatorilor sau procurorilor ori permit interferenta serviciilor secrete in justitie

Asa cum au facut-o de fiecare data pana acum, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) vor participa activ, cu propuneri de modificari si observatii, la proiectele de lege privind modificarea legilor justitiei, lansate in dezbatere publica pe data de 30.09.2020, de catre Ministrul Justitiei Catalin Predoiu.

Aceste proiecte contin propuneri de modificare numeroase si de substanta, unele benefice sistemului judiciar, altele care trebuie imbunatatite. Exista, insa, si propuneri total inacceptabile, deoarece aduc atingere statutului judecatorilor si procurorilor, subminand totodata independenta justitiei, separatia puterilor in stat si statul de drept.

Avand in vedere amploarea modificărilor preconizate, vom puncta doar chestiuni esentiale din proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, urmand a prezenta distinct observatiile asupra celorlalte doua proiecte de lege.

In primul rand, faptul ca s-a stabilit un termen lung de dezbatere este un aspect pozitiv si de notat.

De asemenea, proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor contine o serie de modificari necesare pentru a pune in acord legea actuala cu deciziile CCR, precum si modificari ale procedurilor de promovare in profesie, asupra carora vom trimite observatii tehnice punctuale.

In acelasi timp, insa, proiectul de lege contine o serie de prevederi ce constituie un regres inacceptabil din punct de vedere al standardelor de independenta a justitiei, precum si o diluare vatamatoare a statutului judecatorilor si procurorilor.

Le vom indica punctual, urmand a trimite observatii extinse si argumentate, in cadrul procedurii de consultare.

1. Proiectul de lege schimba titlul Legii 303/2004 din “statutul judecatorilor si procurorilor” in cel “privind statutul magistratilor”, revenindu-se practic la forma veche, anterioara aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

In 2005, titlul legii a fost schimbat din “Legea privind statutul magistratilor” in “Legea privind statutul judecatorilor si al procurorilor”, aceasta chestiune fiind notata ca un aspect esential, ce tine de “schimbarea conceptiei cu privire la obiectul reglementarii”, punandu-se accent pe rolul diferit al judecatorilor si procurorilor, in acord cu prevederile art. 126 si 131 din Constitutie.

“Atat judecatorii, cat si procurorii sunt magistrati, dar se propun distinctii pentru a da substanta rolului lor diferit in activitatea judiciara”, se arata in expunerea de motive a Legii 247/2005.

Este ingrijorator ca, dupa 15 ani, se urmareste abandonarea aceastei conceptii a distinctiei dintre judecatori si procurori, in conditiile in care, intr-o societate democratica, este esential sa nu existe niciun fel de confuzie in mintea cetatenilor intre rolul judecatorilor si cel al procurorilor, fundamentate pe dispozitiile constitutionale si pe documentele internationale la care România este parte.

Reamintim ca numai judecatorii infaptuiesc justitia, formand puterea judecatoreasca. Procurorii isi desfasoarea activitatea sub autoritatea ministrului justitiei, iar orice confuzie intre profesia de judecator si procuror nu face decat sa submineze independenta puterii judecătoreşti, in raport inclusiv cu puterea executiva, din care face parte ministrul justitiei.

Asociatiile noastre profesionale nu au negat niciodata, ci, dimpotriva, au sustinut necesitatea reglementarii si respectării independentei procurorilor, tinand seama de cadrul constitutional. Insa, distincţia intre independenta judecătorilor si cea a procurorilor este facuta chiar de documentele Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) si ale Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).
Astfel, in Avizul CCJE 1(2001) s-a stabilit: «Independenţa judecătorească este o condiţie obligatorie pentru existenţa statului de drept şi garanţia fundamentală a unui proces echitabil. Judecătorii “au sarcina deciziei finale asupra vieţii, libertăţilor, drepturilor, obligaţiilor şi proprietăţii cetăţenilor” (expunerea principiilor fundamentale ale Naţiunilor Unite, preluate în declaraţia de la Beijing; şi articolele 5 şi 6 ale Convenţiei europene privind drepturile omului). Independenţa acestora nu este o prerogativă sau un privilegiu în propriul lor interes, ci în interesul statului de drept şi al celor care caută şi doresc înfăptuirea justiţiei».
În Avizul CCPE 13(2018) s-a stabilit că: «Prin „independență” se înțelege faptul că procurorii nu sunt supuși vreunei ingerințe ilegale în exercitarea atribuțiilor lor de a asigura respectarea și aplicarea legii și a statului de drept și că, în acest context, nu sunt supuși niciunei presiuni politice sau oricărei alte influențe ilegale».

Asadar, independenta judecătorilor si independenta procurorilor nu sunt concepte identice.

Mai grav insa, modificarea titlului legii nu are efecte doar cu privire la aceasta confuzie de functii, ci dilueaza nepermis statutul judecatorilor si procurorilor, prin includerea in legea ce era destinata statutului judecatorilor si procurorilor a unor ample dispozitii privind activitatea personalului de specialitate juridica din diverse institutii.

Aceasta extindere a functiilor adunate sub umbrela tot mai larga a notiunii de “magistrat” submineaza statutul judecatorilor si al procurorilor, singurele reglementate la nivel constitutional.

2. Proiectul abroga separarea carierei judecatorilor de cea a procurorilor, desi aceasta a fost unul din punctele salutate in mod expres si argumentat de Comisia de la Venetia, in avizul privind legile justitiei.

Abrogarea normei ce consacra la nivel de principiu separarea carierei judecatorilor de cea a procurorilor, precum si a articolului potrivit carora judecatorii si procurorii trebuie sa fie – si sa apara ca fiind – independenti unii de altii afecteaza grav independenta acestora.

Asa cum sublinia si Comisia de la Venetia, consolidarea independentei justitiei nu este posibila “atata timp cat deciziile privind carierele judecatorilor sunt luate si de procurori” – pct 133 din Avizul nr. 924/2018.

Or, prin chiar proiectul de modificare a Legii 303/2004, s-a permis procurorilor sa intervina decizional intr-o problema extrem de delicata pentru independenta judecatorilor, aceea a angajarii raspunderii materiale a judecatorilor pentru erori judiciare, ce vizeaza in mod evident atributiile legale si cariera acestora.

Astfel, potrivit art. 270 din proiect, procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii vor stabili daca un judecator si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, fapt ce nu poate fi acceptat. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cat judecatorii sunt cei care au competenta de a se pronunta asupra legalitatii actelor intocmite de procurori, asa incat participarea procurorilor la analiza modalitatii de exercitare a atributiilor legale si regulamentare de catre judecători constituie o grava incalcare a ordinii constituţionale si a documentelor internationale.

3. Proiectul deschide din nou calea interferentei serviciilor de informatii in justitie

Prin proiectul de modificarea a Legii 303/2004 se abroga garantii importante ce vizau protectia independentei judecatorilor si procurorilor fata de influenta serviciilor de informatii.

Astfel, se abroga articolele ce reglementau incriminarea racolarii judecatorilor si procurorilor de catre serviciile de informaţii, demers ce lasa sa se inteleaga ca asemenea acţiuni nu ar fi vadit vatamatoare pentru sistemul judiciar si pentru independenta justitiei.

Procedura de verificare a calitatii de ofiteri acoperiti, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii a fost practic golita de substanta.

Se abroga notele ce consacrau caracterul de informatii publice, fara nicio exceptie, a tuturor informațiilor care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituțională între instanțe și parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum și actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autoritățile publice care privesc sau afectează desfășurarea procedurilor judiciare.

In acest mod, se deschide din nou posibilitatea incheierii protocoalelor secrete ce vizeaza sau prejudiciaza justitia si actul de judecata, in conditiile in care acestea au afectat profund independenta justitiei si drepturile si liberatatile fundamentale ale cetatenilor.

Faptul ca, dupa dezvaluirile din ultimii ani privind interferenta nepermisa a serviciilor secrete in justitie, se aduc propuneri de modificari ale legilor justitiei care ingaduie din nou aceasta interferenta constituie un regres evident pentru democratia aflata la doar două generaţii distanta de regimul comunist.

Textul propus a fi introdus in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară nu ofera garanţiile necesare ale excluderii interferenţei nepermise a serviciilor secrete in justiţie, de vreme ce legifereaza “cooperarea institutionala” intre instanţe sau parchete si orice autoritate publica, deci inclusiv serviciile de informaţii, iar actele care se emit si se incheie in cadrul “cooperării” constituie informaţii de interes public numai in masura in care comunicarea sau divulgarea conţinutului lor nu compromit sau zădărnicesc cursul anchetelor penale sau submineaza rolul Ministerului Public.
Fara a aduce acum argumentele ce se impun pe fondul acestui text ce contine sintagme pompoase, se observa, totuşi, chiar la o prima citire, ca asemenea acte de cooperare ar putea fi încheiate fara limitare la anumite categorii de infracţiuni (privind siguranta nationala) si ca, de asemenea, nimeni n-ar putea sti de existenta, conţinutul si aplicarea lor, pentru ca ar fi sub umbrela nedivulgarii, semnatarii lor putând oricand gasi motive privind “compromiterea” sau “zădărnicirea” cursului anchetelor penale ori subminarea rolului Ministerului Public.

Prezentele asociatii isi arata, la fel ca pana acum, intreaga disponibilitate de a contribui cu intreaga expertiza la imbunatatirea acestor proiecte, inclusiv prin formularea de propuneri proprii, protejarea si imbunatatirea statutului judecatorilor si al procurorilor si independenta justitiei, in beneficiul cetăţeanului si al statului de drept, facand obiectul constant al tuturor actiunilor noastre. In acelasi timp, insa, subliniem ca independenta justitiei si garantiile privind statutul judecatorilor si procurorilor nu sunt negociabile!

jud. dr. Andreea Ciucă jud. Dana Gîrbovan jud. Florica Roman
AMR UNJR AJADO