Atunci când cadavrul lui William Cuceritorul a explodat

William Cuceritorul s-a răsfățat foarte mult cât timp a fost rege, însă lăcomia sa i-a venit de hac. Din punct de vedere istoric, înmormântările sunt evenimente solemne, orchestrate astfel încât cei dragi să aibă parte de o ultimă și frumoasă despărțire. În cea mai mare parte, totul este planificat pentru a evita catastrofele. Cu toate acestea, cei care au organizat înmormântarea lui William Cuceritorul nu au ținut cont de un detaliu, unul care a făcut ca trupul monarhului căzut să explodeze peste toți cei prezenți.

Când s-a născut William Cuceritorul, părinții săi nu erau căsătoriți. În cea mai mare parte a copilăriei sale, William a locuit cu mama sa, până la moartea ei, când William era în vârstă de opt ani, moment în care a preluat titlurile tatălui său. În momentul în care William a devenit Duce de Normandia, regiunea a fost aruncată în dezordine. Cetățenii nemulțumiți au condus rebeliuni, iar în schimb, William a incendiat sate, a măcelărit mii de oameni și i-a aruncat pe supraviețuitori în sărăcie lucie. Fiind rege, William s-a răsfățat cu cele mai bune mâncăruri ale vremii, ajungând în cele din urmă la o dimensiune impresionantă. Din nefericire pentru rege, lăcomia sa a avut și dezavantaje. În anul 1087, în timp ce făcea campanie împotriva propriului său fiu, William a fost grav rănit. Calul pe care se afla s-a cabrat pe neașteptate. Fiind atât de mare, greutatea sa era distribuită neuniform, iar atunci când calul s-a cabrat, șaua a fost împinsă în abdomenul lui William, perforându-i intestinele.

Timp de șase săptămâni, cadrele medicale de la acea vreme nu au putut efectua operația necesară pentru a-i salva intestinele, din cauza mărimii sale. În cele din urmă, a decedat. Însă, lunga călătorie a lui William Cuceritorul spre mormântul său era departe de a se fi încheiat. Pentru că William nu era iubit deloc de către poporul său, cei care îl slujiseră în viață l-au abandonat la moarte. În acea vreme, funeraliile și serviciile de înmormântare erau planificate de cei care se aflau alături de decedat. Cu toate acestea, însoțitorii lui William fugiseră imediat ce acesta murise, lăsându-l singur. După o scurtă perioadă de timp, în care trupul lui William Cuceritorul a zăcut pe jumătate dezbrăcat într-o unitate medicală din Rouen, Franța, un cavaler călător a preluat sarcina înmormântării. Îmbălsămarea corpului fusese amânată atât de mult timp încât țesuturile începuseră deja să se descompună. Cavalerul nu a părut să se supere și l-a îmbălsămat oricum. Deși trupul fusese în mare parte îngrijit, cavalerului și cadavrului le mai rămăsese o călătorie de făcut. Biserica în care trebuia să fie îngropat trupul lui William se afla în Caen, la 70 de mile de Rouen, cea mai mare parte a distanței putând fi parcursă doar cu barca pe Sena, care era, bineînțeles, un mod de transport dezavantajos. În momentul în care trimisul a ajuns la Caen, bacteriile care se dezvoltaseră în intestinele rănite ale lui William începuseră să se infiltreze în cavitatea corporală și să o umple de gaze putrede. Parcă nu era suficient tot necazul, la sosirea celor doi, un incendiu a izbucnit în oraș. După aceea, a apărut un bărbat care a contestat înmormântarea, susținând că biserica a fost construită ilegal pe terenul său. Până când înmormântarea a putut avea loc efectiv, trecuseră deja câteva săptămâni de la moartea lui William. Căldura reziduală de la incendiu, combinată cu întârzierea, a făcut ca intestinele lui William să se umfle la proporții și mai mari decât erau în timpul vieții sale.

În timp ce groparii îl coborau pe William în groapă, și-au dat seama că nu ținuseră cont de dimensiunea sa umflată, gaura era prea mică pentru ca William să încapă, iar când au încercat să-l strecoare înăuntru, acesta a explodat. Mulțimea a fost imediat acoperită de măruntaiele putrezite ale fostului duce și învăluită de mirosul de carne în descompunere. Înmormântarea a fost terminată în grabă și uitată rapid, deși cei mai mulți au decis că înmormântarea dezastruoasă și maltratarea oribilă a cadavrului a fost, în cele din urmă, una demnă de luat în seamă. William fusese deosebit de antipatic și neobișnuit de vicios în timpul domniei sale și era potrivit ca regele gurmand să primească, în sfârșit, ceea ce merita. Partea bună a lucrurilor este că William Cuceritorul a reușit în sfârșit să încapă în mormântul său.

Moartea lui William Cuceritorul

Moartea lui William Cuceritorul, gravură de J Gilbert din L’univers Illustre, publicată în iunie 1863