Ast─âzi, 11 decembrie 2019, voi fi prezent de la 21.00 la 22.00 la emisiunea moderat─â de Ionu╚Ť Cristache la TVR

1916 – intrarea nem╚Ťilor ├«n Bucure╚Öti

6 decembrie 1916. Nem╚Ťii intr─â ├«n Bucure╚Öti. Peste un an, la aniversare, revista de propagand─â nem╚Ťeasc─â ÔÇŁS─âpt─âm├«na ilustrat─âÔÇŁ, public─â ├«n num─ârul din 17 decembrie 1917, c├«teva pagini (text ╚Öi fotografii) care prezint─â Intrarea trupelor germane ├«n Bucure╚Öti din perspectiva Ocupantului neam╚Ť. Le reproducem mai jos convin╚Öi c─â, dincolo de perspectiva propagandistic─â, ╚Öocant─â ├«n multe locuri pentru cititorii no╚Ötri, care au luat cuno╚Ötin╚Ť─â p├«n─â acum doar de viziunea rom├óneasc─â asupra evenimentului, paginile sunt un document de excep╚Ťie despre un moment tragic din istoria patriei. Citi╚Ťi tot articolul

O abera╚Ťie: Proclama╚Ťia Regelui din noaptea de 23 august 1944

Trag la xerox Proclama┼úia Regelui din noaptea de 23 august 1944. Asupra unei abera╚Ťii din acest document mi-a atras aten┼úia Traian Udrea ├«n cartea sa despre Controversele privind august 1944. Recitind-o acum, m─â ├«ntreb cum de n-am observat eu, la vremea primelor lecturi, am─ânuntul funambulesc: Proclama┼úia anun┼ú─â ├«ncheierea Armisti┼úiului pe baza condi┼úiilor puse de Alia┼úi. Din experien┼úa finlandez─â ┼čtiu ├«ns─â c─â ├«ncheierea Armisti┼úiului ├«nseamn─â semnarea unui document ├«ntre dou─â p─âr┼úi. Dup─â opera┼úiunea asta, cele dou─â p─âr┼úi purced la ├«ndeplinirea obliga┼úiilor reciproce. Rom├ónia nu semnase nici un document. E drept, ├«n vara lui 1944, mai precis ├«ntre 12 aprilie ┼či 2 iunie 1944, fusese un schimb de p─âreri ├«ntre Mare┼čal ┼či ru┼či prin canalul Stockholm. La 12 aprilie 1944 ru┼čii ne trimiseser─â Condi┼úiile de Armisti┼úiu. La 15 mai 1944, guvernul rom├ón respinge Condi┼úiile ruse┼čti. La 29 mai 1944 Frederic Nanu reia discu┼úiile, ├«naint├«nd dolean┼úele Rom├óniei. La 31 mai 1944, sovieticii r─âspund Aide-m├ęmoirelui rom├ónesc, ├«ndulcind condi┼úiile. Negocierile r─âm├«n ├«ns─â ├«n acest stadiu. Proclama┼úia se fundamenteaz─â pe condi┼úiile ├«ndulcite din 31 mai 1944. Citi╚Ťi tot articolul

A murit fără să se împace cu vaca

Safta V├«rlan, o b─âbu┼ú─â sfrijit─â din Vintileasa Deal, se preg─âte┼čte pentru Lumea de Apoi. ┼×i-a comandat sicriul pe care-l ┼úine ├«n magazia de lemne, l├«ng─â cada de baie ├«mp─âienjenit─â de at├«ta stat degeaba. ┼×i-a asigurat banii de ├«nmorm├«ntare, depu┼či la un CAR din M─ât─âsari. ┼×i-a cump─ârat rochia ┼či pantofii, a┼čeza┼úi pe raftul de sus, ├«n dulap, s─â-i vad─â ai ei c├«nd va fi moart─â. Se pune acum problema s─â se ├«mpace cu to┼úi cei cu care s-a certat. ├Än Rai ÔÇô dup─â cum zice P─ârintele Durbac─â ÔÇô nu s├«nt l─âsa┼úi cei care nu ┼či-au rezolvat conflictele pe P─âm├«nt. ├Änainte de Revolu┼úie, popa Durbac─â avusese biserica la Flore┼čti, ├«n noul cartier de blocuri, ridicat pe l├«ng─â fabrica de scule ┼či ma┼čini a┼čchietoare. C├«┼úiva ani nu c├«┼čtig─â nimic. Biserica veche, l─âsat─â de campaniile demol─ârii, abia dac─â se umplea la un an odat─â, de Pa┼čti ┼či de Cr─âciun, c├«nd blocurile din cartier ├«┼či dublau popula┼úia: veneau ├«n vizit─â cu pui ┼či damigene, cu desagi de mere ┼či nuci neamurile de la ┼úar─â ale locatarilor. Citi╚Ťi tot articolul

Normal ar fi fost s─â dau la Litere, dar m-a enervat faptul c─â acolo...

Cum v-a┼úi obi┼čnuit cu Clujul studen┼úiei dumneavoastr─â? Cu moravurile de la ora┼č? ├Än timpul facult─â┼úii am stat la c─âmin. Am fost coleg de camer─â cu Andrei Marga. Eram 12 studen┼úi la Filosofie (10 la sec┼úia rom├ón─â ┼či 2 la sec┼úia maghiar─â). Am fost coleg ┼či cu Gustav Molnar, celebrul autor al teoriei autonomiei Ardealului, ulteriro ajuns consilier al lui Viktor Orban , dac─â nu m─â ├«n╚Öel. Apropo de Cluj, vreau s─â v─â spun c─â eu nu l-am ├«n┼úeles niciodat─â pe Funar! Am o stim─â deosebit─â pentru Ardeal ┼či pentru Cluj. Pe vremea mea, Clujul era Leningradul Rom├óniei! Noi, studen┼úii din Cluj, eram considera┼úi deosebi┼úi, c├«nd mergeam ├«n taberele studen┼úe┼čti eram v─âzu┼úi ca fiind mai liberali dec├«t bucure┼čtenii, cam a┼ča cum erau cei din Leningrad fa┼ú─â de cei din Moscova! Citi╚Ťi tot articolul

Va fi bombardament: A ap─ârut Satelitul!

(30 martie 1999) Belgr─âdenii s├«nt, ├«n acest moment, singurii oameni din Europa care ur─âsc prim─âvara. Prim─âvara c├«ntat─â de poe┼úi: v─âzduh limpede, cer senin, luna str─âlucind pe bolt─â. I-a obligat la aceast─â ciud─â┼úenie pe ei, suflete poetice, locuitorii unui ora┼č care au dat Europei mari arti┼čti, r─âzboiul. Cer senin, v─âzduh limpede ÔÇô toate elementele din care se compune prim─âvara cea mai prim─âvar─â, ├«nseamn─â timp prielnic pentru atacurile de noapte ale avioanelor NATO. Nimic nu-i nelini┼čte┼čte mai tare pe belgr─âdeni dec├«t constatarea c─â v─âzduhul e limpede la ora ├«nser─ârii. ┼×i nimic nu-i lini┼čte┼čte mai mult dec├«t o sear─â ce anun┼ú─â o noapte ca de toamn─â: mohor├«t─â, cu nori jo┼či, cu ploi, ce┼úuri. Cerul senin ┼či v─âzduhul limpede s├«nt alia┼úii du┼čmanului. Cer ├«nnorat, cea┼ú─â, ploaie s├«nt alia┼úii s├«rbilor. Citi╚Ťi tot articolul
1 303 304 305 306 307 310
Interesul lui Klaus Iohannis este ca Guvernul Orban s─â cad─â

Emisiunea ÔÇ×G├óndurile lui CristoiuÔÇŁ, joi, 5 decembrie 2019, transmis─â pe Mediafax ╚Öi Gandul.info

Circul─â pe Net
Ludovic Orban care nu are încă curaj să îi spună lui Klaus Iohannis că nu vrea anticipate

Emisiunea Gândurile lui Cristoiu, joi, 28 noiembrie 2019, transmisă pe Mediafax și Gandul.info