Afișe electorale 1933

În 20 decembrie 1933 (Camera Deputaților) și 28-29 decembrie 1933 (Senat) au avut loc alegeri parlamentare în România. Publicația PNȚ ”Țărănistul” se avîntă în campanie cu un afiș electoral menit a arăta Poporului alegător avantajele guvernării țărăniste față de Guvernarea liberală. Scrutinul a fost cîștigat de Liberali ( aflaţi în Opoziţie) cu 50,99% și pierdut de țărăniști cu 13, 92%. Din cîte se vede, comparația nu le-a folosit țărăniștilor la nimic. Citiți tot articolul

T. Arghezi despre chiloţii avocatelor

Un Proces la Judecătoria Sectorului 5, găzduită de Palatul de Justiţie de pe Cheiul Dîmboviţei, mă aduce, de dimineaţă, în faţa scării monumentale care urcă de pe trotuar pînă sus, pe platforma prefață la ușa rotitoare. A nins în Bucureşti cu ceva timp în urmă. Municipalitatea n-a binevoit să ia zăpada, cum se întîmplă peste tot în lumea semnificată drept Luminile Civilizaţiei Apusene, şi s-o ducă unde îi e locul, la marginea Marelui Oraş, în perspectiva topirii fatale. S-a mulţumit s-o arunce de pe carosabil pe trotuare şi s-o lase acolo, ca să se întărească, pariind pe prestaţia Soarelui, a cărei firmă de dezăpezire prin lichefiere nu cere parale. Citiți tot articolul

Copilăria mea a fost o permanentă luptă pentru supravieţuire

Cât de importante sunt familia şi educaţia în formarea unui om, a unei personalităţi? Dintre toate romanele care s-au scris despre viaţa de la ţară, singurul pe care îl recunosc ca fiind adevărat este „Moromeţii“ al lui Marin Preda. Şi asta pentru că mă regăsesc pe mine, ca fiu de ţăran, în Niculae Moromete, dar nu mă reîntîlnesc în personajele din romanele lui Rebreanu, din poeziile lui Coşbuc sau ale lui Alecsandri. Aceşti ultimi scriitori n-au fost, de fapt, fii de ţărani. Au fost ori fii de preoţi, ori fii de învăţători. Au făcut parte din intelighenţia satului. Alecsandri a fost chiar moşier. Toţi aceştia au văzut viaţa de la ţară dintr-o altă perspectivă. Eu nu pot să spun că am avut o copilărie ca în romanele păşuniste. Nu pot să spun nici un cuvînt despre bunica blîndă care-ţi spune poveşti. Nu pot să spun nici un lucru despre mama care te sărută, te mîngîie pe cap sau îţi dă sfaturi. Nici măcar despre apusul sau răsăritul de soare. Citiți tot articolul

Zîna cea Bună care răpea copii

Cu mulţi ani în urmă, cînd Maria Protase cîştigase Faza raională a concursului Talente din popor, ca interpretă a Zînei Bune dintr-o piesă de actualitate, în care Zîna cea Bună îi ocrotea pe ţăranii săraci din regiune, iar Zmeul cel Rău ţinea partea chiaburilor, nimeni nu se gândi că talentul ei poate folosi şi la altceva decît să aducă Vintilesei Cupe de sticlă, una după alta. Cupe care o făceau pe ţaţa Marghioala, femeia de serviciu a Sfatului Popular, să-şi blesteme zilele: ori de cîte ori le ştergea, simţea nevoia să le scape din mîini, şi, apoi, să plîngă ca proasta de nenorocirea întîmplată. Nu se gîndi nici Maria Protase, pe acea vreme o fetişcană cuminte, membră activă în formaţia de teatru a căminului cultural, pentru că, spre deosebire de alte fete din sat, n-avea cine să-i interzică să joace teatru. Citiți tot articolul

Alături de sîrbi, sub bombardamentul NATO

Începutul războiului din Iugoslavia (24 martie 1999) m-a găsit departe de ţară, la Phuket, în sudul Thailandei. Conduceam, la vremea respectivă, Cotidianul lui Ion Raţiu. Îl modernizasem şi-i dădusem o ascuţită notă anti-prezidenţială. Bătrînul Ion Raţiu aspirase şi el la fotoliul de la Cotroceni. Îi purta lui Emil Constantinescu o rîcă statornică, mascată abil de politeţea englezească. Va fi optat pentru mine socotind că astfel îi mai dă una cu cotul lui Emil Constantinescu. Va fi fost convins de managerul ziarului că eram singurul în stare, la vremea respectivă, să fac dintr-o publicaţie falimentară, una de succes. Nu s-a înşelat în ambele cazuri. O Notă ajunsă în mîinile mele după plecarea lui Emil Constantinescu de la Cotroceni trădează îngrijorarea provocată la Palat de venirea mea în fruntea Cotidianului. Sunt prevăzute chiar și măsuri de contracarare, una vizînd provocarea rupturii dintre mine și Ion Rațiu. Citiți tot articolul
1 328 329 330

cristoiublog News:

Ion Cristoiu: Se încearcă înlocuirea lui Marcel Ciolacu, la conducerea PSD, cu un tip agresiv
În emisiunea „România 9” de la TVR, la ediția de luni seara, jurnalistul Ion Cristoiu a spus că scandalul mocnit din interiorul PSD are drept scop înlocuirea lui Marcel Ciolacu Click pentru restul articolului
Grecia accelerează planul de revenire la viața normală. Măsurile luate, explicate pe larg la cristoiuTv
Autoritățile române nu reușesc să iasă din captivitatea expresiei mult vânturată acum zece ani, „să nu ajungem ca Grecia”. Click pentru restul articolului
Pandemia a creat noi așezăminte în București
Cafea la botul calului
Ne vrem terasele-napoi, să nu stăm pe garduri ca ciorile!
Un spital care are arondați 40 de mii de locuitori tratează un singur pacient, ceilalți merg o sută de kilometri la medic
Spitalul din Câmpina, care are 300 de paturi, 70 de medici specialiști, peste 200 de asistente și un singur pacient internat, nu este singura unitate spitalicească în această situație. Click pentru restul articolului
Vasile Astărăstoae: Unii s-au îmbolnăvit din cauza falsului sentiment de siguranță dat de purtarea măștii
Invitatul de duminică seara la cristoiuTv, prof. univ. dr Vasile Astărăstoae, a vorbit și despre un subiect care a creat multe controverse Click pentru restul articolului
România nu are un lider politic inteligent care să capitalizeze această criză
Criza sanitară are un puternic impact politic și există posibilitatea ca pe fondul nemulțumirilor populației generate de măsurile dure luate Click pentru restul articolului
Gândurile lui Cristoiu (Mediafax): Iohannis și Orban, un exemplu prost pentru românii cărora le cer să respecte interdicțiile