Zîna cea Bună care răpea copii

Cu mulţi ani în urmă, cînd Maria Protase cîştigase Faza raională a concursului Talente din popor, ca interpretă a Zînei Bune dintr-o piesă de actualitate, în care Zîna cea Bună îi ocrotea pe ţăranii săraci din regiune, iar Zmeul cel Rău ţinea partea chiaburilor, nimeni nu se gândi că talentul ei poate folosi şi la altceva decît să aducă Vintilesei Cupe de sticlă, una după alta. Cupe care o făceau pe ţaţa Marghioala, femeia de serviciu a Sfatului Popular, să-şi blesteme zilele: ori de cîte ori le ştergea, simţea nevoia să le scape din mîini, şi, apoi, să plîngă ca proasta de nenorocirea întîmplată. Nu se gîndi nici Maria Protase, pe acea vreme o fetişcană cuminte, membră activă în formaţia de teatru a căminului cultural, pentru că, spre deosebire de alte fete din sat, n-avea cine să-i interzică să joace teatru. Citiți tot articolul

Alături de sîrbi, sub bombardamentul NATO

Începutul războiului din Iugoslavia (24 martie 1999) m-a găsit departe de ţară, la Phuket, în sudul Thailandei. Conduceam, la vremea respectivă, Cotidianul lui Ion Raţiu. Îl modernizasem şi-i dădusem o ascuţită notă anti-prezidenţială. Bătrînul Ion Raţiu aspirase şi el la fotoliul de la Cotroceni. Îi purta lui Emil Constantinescu o rîcă statornică, mascată abil de politeţea englezească. Va fi optat pentru mine socotind că astfel îi mai dă una cu cotul lui Emil Constantinescu. Va fi fost convins de managerul ziarului că eram singurul în stare, la vremea respectivă, să fac dintr-o publicaţie falimentară, una de succes. Nu s-a înşelat în ambele cazuri. O Notă ajunsă în mîinile mele după plecarea lui Emil Constantinescu de la Cotroceni trădează îngrijorarea provocată la Palat de venirea mea în fruntea Cotidianului. Sunt prevăzute chiar și măsuri de contracarare, una vizînd provocarea rupturii dintre mine și Ion Rațiu. Citiți tot articolul
1 344 345 346