În sera aceasta, de la ora 18.00, voi fi invitat în cadrul emisiunii Cătălinei Porumbel de la Antena 3

ÔÇ×Democra╚Ťie deturnat─âÔÇŁ

MOTTO: ÔÇ×Democra╚Ťia deturnat─â (reprezentativ─â) este varianta teatral─â a opresiunii.ÔÇŁ ÔÇô Mihai ╚śerban S-a consumat, ├«n cel mai suspect anonimat, primul tur al campaniei electorale preziden╚Ťiale, un fel de blat pus la cale de ÔÇ×CooperativaÔÇŁ fotbalului autohton de odinioar─â. O campanie ├«n care eroi au fost asasinul Dinc─â, pedofilul olandez, fie-i ╚Ť─âr├óna u╚Öoar─â!, ╚Öi zecile de minori disp─âru╚Ťi de acas─â sau maltrata╚Ťi... Sear─â de sear─â, speciali╚Ötii ├«n violuri ╚Öi crime s-au n─âpustit ├«n studiourile jalnicelor noastre televiziuni pentru a-╚Öi da cu p─ârerea despre ceea ce, pretind sforarii media, ar cere opinia public─â. Citi╚Ťi tot articolul

Dragul meu haștagist,

m-am g├óndit mult dac─â s─â-╚Ťi scriu ori nu. ╚śtiu c─â m─â ur─â╚Öti, ╚Ötiu c─â nu cite╚Öti dec├ót ceea ce ╚Ťi se livreaz─â de-a gata pe re╚Ťeaua al c─ârei sclav ai devenit. Voluntar ╚Öi n─âsilnic, gata s─â sari la beregata oricui nu-╚Ťi ├«mp─ârt─â╚Öe╚Öte frustr─ârile, obsesiile. De fapt nu ale tale, ci ale influencer-ului t─âu, un fel de guru, un fel de sectant-╚Öef. Nevoia de validare te-a silit, ├«n lipsa unei arm─âturi interioare solide, s─â te ├«ntov─âr─â╚Öe╚Öti cu al╚Ťii a╚Öijderea ╚Ťie. Validarea prin cel de l├óng─â tine ├«ntru hul─â ╚Öi pizm─â. Te lauzi c─â e╚Öti educat, nu ca ─âia f─âr─â din╚Ťi, ├«ns─â cei mai detestabili sunt pro╚Ötii cu diplom─â. C├ónd o s─â te maturizezi, o s─â ├«n╚Ťelegi cu adev─ârat ce ├«nseamn─â prostul cu studii. Citi╚Ťi tot articolul

Mankurtizarea României

Demult, zic legendele kirghizilor, ├«n stepele acelea nesf├ór╚Öite ╚Öi ├«nfrico╚Ö─âtoare ar fi tr─âit juanjuanii, un popor de cotropitori cum nu s-a mai pomenit. Cic─â venind de nu ╚Ötiu unde ╚Öi neav├ónd o etnogenez─â precis─â, ei au l─âsat ├«n urm─â ni╚Öte pove╚Öti terifiante, ├«ndeosebi ├«n privin╚Ťa prizonierilor lua╚Ťi dintre b─â╚Ötina╚Öi. Cei nev├óndu╚Ťi erau trata╚Ťi cu o cruzime neasemuit─â vreodat─â, ne-o spune Cinghiz Aitmatov ├«ntr-un roman nepereche: ÔÇ×Juanjuanii ucideau memoria robilor; mai cu seam─â a celor tineri, printr-o cazn─â ├«nfrico╚Ö─âtoare: ├«mbr─âcarea capului ├«n ╚Öiri. Capul victimelor era, mai ├«nt├ói, ras la piele, iar firele de p─âr smulse, cu migal─â, din r─âd─âcini. ├Äntre timp, al╚Ťi juanjuani, me╚Öteri ├«n aceast─â ├«ndeletnicire, ├«njunghiau pe-aproape o c─âmil─â b─âtr├ón─â. Citi╚Ťi tot articolul

Toamnele Cosașului Radu

Abia se stinseser─â ecourile primului Campionat Mondial de Fotbal din Uruguay (1930), c├ónd, la Bac─âu, venea pe lume Oscar Rohrlich. Era 29 octombrie ╚Öi, peste vremi, nou-n─âscutul avea s─â ne lase pe una dintre c─âr╚Ťile sale o dedica╚Ťie explicit─â ╚Öi complet─â a ÔÇ×omului str─âb─âtut de frazeÔÇŁ ce avea s─â devin─â: ÔÇ×Lui Ion Luca Caragiale, cel care n-a v─âzut niciodat─â un meci de fotbal, dar f─âr─â de care nu pot vedea niciun meci.ÔÇŁ Mai t├órziu, sedus de viet─â╚Ťile acelea micu╚Ťe al c─âror ╚Ť├ór├óit aduce cu f├ó╚Ö├óitul coasei, ├«╚Öi va schimba numele ├«n Radu Cosa╚Öu. Eu l-am cunoscut ├«ns─â ca ÔÇ×BelphegorÔÇŁ ╚Öi z─âu, la cei 8 ani pe care ├«i ├«mplinisem atunci, prin 1969, chiar a╚Öa credeam c─â-l ╚Öi cheam─â. Da, da, fiindc─â ÔÇ×Belphegor ├«l surclasa ├«n popularitate pe nuvelist. Toat─â suflarea ├«i urm─ârea cronicile (n.m. din gazeta Sportul). Citi╚Ťi tot articolul

ÔÇ×CazanierÔÇŁ ├«n uzina judiciar─â

ÔÇ×S─â intre martorul Dumitru Dumitru!ÔÇŁ porunce╚Öte judec─âtorul. M─â pufne╚Öte r├ósul. Dumitru Dumitru... ÔÇ×├Äntrebat de ce nu i-a dat alt prenume, tat─â-s─âu a zis: ┬źSuntem prea s─âraci ca s─â ne ├«ng─âduim o a╚Öa risip─â┬╗ÔÇŁ, poveste╚Öte un personaj cu acela╚Öi nume dintr-o carte de-a lui Lucian Avramescu. ╚śi astfel, nevolnicia i-a ├«mpins pe mul╚Ťi la aceast─â onomastic─â... pauper─â. ╚śi astfel, nevolnicia i-a ├«mpins pe mul╚Ťi la aceast─â onomastic─â... pauper─â. De ce s-ar ru╚Öina, p─âi termenul ce desemneaz─â capul Bisericii Catolice - Papa - nu vine de la pauperitate? Citi╚Ťi tot articolul

Elegie electoral─â…

S-a cr─âpat de ziu─â, lumina a biruit noaptea. ├Änt├órzii ├«n dreptul ferestrei cu vedere c─âtre strad─â. Cam de trei-patru s─âpt─âm├óni m─â ├«nt├ólnesc ├«n fiecare diminea╚Ť─â cu un b─ârbat nici b─âtr├ón, nici t├ón─âr. Un z├ómbet mai degrab─â trist ├«i destinde vag chipul insuficient maturizat, conturat de o barb─â de marinar, ├«nspicat─â ╚Öi tuns─â scurt. Seam─ân─â cu eroii de odinioar─â ai desenelor mele animate, de╚Öi din col╚Ťul gurii ├«i lipse╚Öte pipa. ÔÇ×Respect. Educa╚Ťie. Performan╚Ť─âÔÇŁ scrie pe panoul electoral de sub geam. Respect ?! Dar cu a╚Öa ceva nu prea izb├ónde╚Öti ├«n politic─â, ├«n fine... Educa╚Ťie? Cu at├ót mai mult... Azi, sunt la mod─â in╚Öii cu tupeu, agrama╚Ťi si grobieni, pragmatici. Maneli╚Ötii! Citi╚Ťi tot articolul

Strig─âte de furie

De c├óte ori trec prin dreptul unei multina╚Ťionale, mi se pare c─â citesc pe zidurile uria╚Öelor cl─âdiri, toate aidoma, impersonale ╚Öi seci, sloganul de odinioar─â al comuni╚Ötilor: ÔÇ×Sarcinile noastre sunt precise, scopul nostru e clar! La munc─â, tovar─â╚Öi!ÔÇŁ ├Ämi ├«nchipui droaia de proletari corporati╚Öti robotind surd ╚Öi disciplinat ├«n halele imense ale pierderii identit─â╚Ťii de sine. ╚śi pe fiecare dintre ei repet├ónd zilnic perversa lozinca: ÔÇ×Profesionistul nu ├«╚Öi pune niciodat─â ├«ntrebarea ┬źLa ce bun?┬╗, ci numai ┬źPrin ce mijloc?┬╗, pentru c─â nu tr─âie╚Öte dec├ót pentru visul pe care ├«l construie╚Öte cu tenacitate ╚Öi r─âbdare.ÔÇŁ Citi╚Ťi tot articolul

Specula și capitalismul

Simplific├ónd lucrurile, vulgariz├óndu-le chiar, capitalismul a fost sugrumat ├«n Rom├ónia comunist─â cu un articol din Codul penal. Ei, bine, textul respectiv avea num─ârul 295 ╚Öi incrimina specula. Legiuitorul purpuriu a asasinat vechiul regim cu aceast─â norm─â, ├«n temeiul c─âreia se pedepseau cu ├«nchisoare de la 6 luni la 5 ani urm─âtoarele fapte: ÔÇ×a) cump─ârarea ├«n scop de rev├ónzare a produselor industriale sau agricole care potrivit dispozi┼úiilor legale nu pot face obiectul comer┼úului particular; b) cump─ârarea de produse industriale sau agricole, ├«n scop de prelucrare ├«n vederea rev├ónz─ârii, dac─â ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispozi┼úiilor legale, obiectul comer┼úului particular; c) exercitarea comer┼úului f─âr─â autoriza┼úie, ca ├«ndeletnicire; d) darea de bani cu dob├ónd─â ca ├«ndeletnicire sau cu dob├ónd─â mai mare dec├ót cea legal─â, precum ┼či primirea de dob├ónd─â la dob├ónd─â.ÔÇŁ Nu ├«nt├ómpl─âtor, imediat dup─â fuga ╚Öi ├«mpu╚Öcarea ÔÇ×dictatoruluiÔÇŁ, for╚Ťele revolu╚Ťionare au abrogat dispozi╚Ťia penal─â cu pricina ╚Öi rom├ónii s-au dedat bi╚Öni╚Ťei cu fel de fel de m─ârfuri, ba din ╚Ťar─â, ba din afar─â. Multe dintre averile potenta╚Ťilor de azi ├«╚Öi au originea ├«n negustoriile la negru din anii postdecembri╚Öti. ╚śi tot ce le fusese interzis p├ón─â ├«n 1989 le era permis acum, cu at├ót mai mult cu c├ót evaziunea fiscal─â nu c─âp─âtase vreun contur normativ. Bi╚Öni╚Ťarii ╚Öi speculan╚Ťii de ieri deveneau dintr-odat─â st├ólpii noii societ─â╚Ťi, reperele ei ├«ntru onorabilitateÔÇŽ S-au adunat bog─â╚Ťii uria╚Öe ├«ntr-o perioad─â extrem de scurt─â, s-a pecetluit pe termen lung o anumit─â ierarhie social─â, financiar─â ╚Öi politic─â. Citi╚Ťi tot articolul

ÔÇ×Planul KalergiÔÇŁ ╚Öi baba mioritic─â

Prin anii '30, Richard Coudenhove Kalergi m─ârturisea ├«n cartea Idealismul practic c─â ÔÇ×omul viitorului va fi de ras─â mixt─â. Rasele ╚Öi clasele de ast─âzi vor disp─ârea treptat ca urmare a elimin─ârii spa╚Ťiului ┼či timpului. Rasa eurasiatic─â-negroid─â va fi rasa viitorului, similar─â la aspect cu vechii egipteni ┼či┬áva ├«nlocui diversitatea popoarelor ╚Öi indivizilor. (ÔÇŽ)┬áNe-am propus s─â transform─âm europenii ├«ntr-o ras─â metis─âÔÇŁ. De atunci a trecut aproape un secol ╚Öi planul contelui, el ├«nsu╚Öi un produs al metisajului, este pe cale s─â se ├«nf─âptuiasc─â. Fiindc─â, de pild─â, eseistul Jean-Paul Gour├ęvitch se folose╚Öte de date concrete c├ónd sus╚Ťine c─â ÔÇ×schimbarea popula╚Ťiei este incontestabil─â. Am luat ultimele cifre oficiale ÔÇô cele ale Oficiului Francez pentru Imigra╚Ťie ╚Öi Integrare. ├Än Fran╚Ťa, exist─â 11% dintre imigran╚Ťi ├«n sensul deplin┬áal cuv├óntului, adic─â oameni n─âscu╚Ťi ├«ntr-o ╚Ťar─â str─âin─â din p─ârin╚Ťi str─âini. Dac─â ad─âug─âm descenden╚Ťii direc╚Ťi, indiferent dac─â provin din p─ârin╚Ťi str─âini sau dintr-un cuplu mixt, ajungem la 24%. Aceasta este o propor╚Ťie mult mai mare dec├ót orice s-a ├«nregistrat ├«n trecut.ÔÇŁ De╚Öi nu am la ├«ndem├ón─â statistici la zi, b─ânuiesc c─â ╚Öi ├«n Belgia, Elve╚Ťia sau ├«n Olanda lucrurile stau cam la fel. Anglia nu-i departe nici ea, ca ╚Öi Austria, Spania ╚Öi Germania ori ╚Ť─ârile scandinave, doar Italia rezist─â ├«nc─â noii scr├ónteli a omenirii - ├«nlocuirea popoarelor autohtone din Occident cu imigran╚Ťii din Africa de Nord ╚Öi din Orientul Apropiat. Cum altfel, de vreme ce ISESCO, organiza╚Ťie care include 54 de ╚Ť─âri (echivalentul musulman al UNESCO), pretinde pur ╚Öi simplu ÔÇ×c─â francezilor trebuie s─â li se dea o educa╚Ťie bilingv─â franco-arab─â, nu numai pentru cei care provin din imigran╚Ťi, ci ╚Öi pentru cei care sunt descenden╚Ťii autohtonilor. Citi╚Ťi tot articolul

Bocet la căpătâiul copilăriei

Intru cl─âtin├óndu-m─â pe uli╚Ťa copil─âriei. Este o zi de var─â torid─â. ÔÇ×Vara zdrobise totulÔÇŁ... Totul zace ├«n ├«ncremenire, ├«n cea mai cov├ór╚Öitoare ╚Öi asurzitoare mu╚Ťenie. Satul pare pr─âv─âlit ├«ntr-o nou─â er─â┬á de glacia╚Ťiune, de╚Öi aerul frige ustur─âtor. Nicio adiere de frunz─â, niciun schel─âl─âit de┬á c├óine,┬á niciun ╚Ťip─ât┬á de om, nimic... Lini╚Ötea┬á ap─âs─âtoare a pustiului de dup─â via╚Ť─â. ╚Ü─âr├óna┬á de alt─âdat─â, groas─â ╚Öi fin─â ca o pulbere, s-a ├«mpr─â╚Ötiat definitiv, luat─â de v├ónturile descompunerii. M─â apropii┬á de casa din┬á care am pornit ├«n┬á descre╚Öterea p─ârelnicei cre╚Öteri, mai am c├ó╚Ťiva pa╚Öi... Bulboana emo╚Ťiei┬á m─â ├«nghite lacom. Simt c─â m─â ├«nec. Zv├ócnesc dezordonat┬á ╚Öi disperat din bra╚Ťe,┬á torentul amintirilor m─â trage la fund. Nu mai am oxigen, pl─âm├ónii mi s-au umplut cu cioturi de demult, cu chipuri duse pentru totdeauna. O strig pe mama s─â m─â salveze. ├Äntind┬á o m├ón─â c─âtre ea, s─â m─â prind─â,┬á s─â m─â scoat─â din v├óltoarea iscat─â┬á dintr-odat─â cu potrivnic─â violen╚Ť─â. Degeaba, nu-mi r─âspunde... Poate ma-marea, poate tata-mare, poate... ├Äncerc zadarnic s─â respir, s─â supravie╚Ťuiesc puhoiului dezl─ân╚Ťuit. ├Änchid ochii, nu am puterea s─â privesc ├«n oborul cotropit acum┬á de moarte. ╚śi a╚Öa, orb, trec mai departe, cu sufletul zdrelit. ├Än urma mea las sumedenie de pic─âturi de s├ónge, dar nu m─â opresc. ├Ämi este spaim─â de golul de dincolo de gard. ├Ängrozitor! Vine o vreme c├ónd ├«ntoarcerea ├«n propriul t─âu trecut ├«nseamn─â┬á numai lacrimi, durere... Sf├ó╚Öietoare, animalic─â, nebiruit─â. Citi╚Ťi tot articolul
1 2 3
De luni diminea╚Ťa se schimb─â totul. Pentru PNL, USR este cel mai mare pericol

Emisiunea Gândurile lui Cristoiu, joi, 21 noiembrie 2019, transmisă pe Mediafax și Gandul.info

Motto:
ÔÇ×├Än toate manifest─ârile mele, ├«n literatur─â, ├«n pres─â, ╚Öi ├«n mica existen╚Ť─â a bietului om am fost ├«ntotdeauna contra, chiar c├ónd eram obligat la pentru. Am fost un b─â╚Ť ├«n roat─â. F─âr─â s─â vreau.ÔÇŁ
- Tudor Arghezi