Florin Cîțu: „Am convins o Românie să fiu premier, cred că e mai simplu să conving niște colegi să mă susțină la șefia PNL”

Breaza în postmodernism

În data de 25 septembrie, în România a fost Ziua Dăruirii. Este o sărbătoare marcată în țara noastră începând cu anul 2019. A apărut în calendarul nostru la inițiativa senatorului PSD Niculae Bădălău. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 17 septembrie 2018 şi de Camera Deputaţilor la 28 noiembrie 2018, Legea nr. 355/2018 fiind promulgată la 27 decembrie 2018. Am primit și eu, în această zi, un dar la Breaza. A venit, prin curier, o carte interesantă: ,,Două expoziții despre postmodernism”, autor Aristotel Bunescu. Evident, fiind delicat să fac judecăți de valoare despre o lucrare pe care o semnez, am ales altă soluție. Citiți tot articolul

Breaza, refugiu reconfortant pentru actorul Răzvan Vasilescu

Motto: „Niciodată Breaza n-a fost așa frumoasă” - Mihail Sebastian Începem cu cuvintele unui mare dramaturg – Mihail Sebastian – care a scris la Breaza și care are monument pe aleea personalităților de la Primăria urbei noastre. Acum, de la un creator de spectacole de teatru trecem la un creator de personaje de teatru. Este vorba despre actorul Răzvan Vasilescu, pieton obișnuit pe străzile înmiresmate din Breaza. Ca să vedeți nivelul omului amintesc doar că Răzvan Vasilescu a primit vara anului trecut Premiul pentru întreaga activitate la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Dar, în bogatul său palmares mai scrie așa: Citiți tot articolul

Viața la Breaza trăită de un sudanez – Mohamed Yahya El-Khalifa Abdalla

MOTTO: „Din toată lumea, numai românii şi africanii au ştiut cum să sculpteze în lemn”. Constantin Brâncuși În vara lui 2019, am observat la Breaza un personaj din alt film. Un om de culoare stătea pe o terasă la un suc. Era singur. Am vrut să-i vorbesc, să văd ce e cu el în orașul nostru, dar nu am considerat potrivit momentul. Acum, după un an, l-am revăzut.  Într-o seară, când făceam cotidiana cură de aeroterapie înainte de culcare, pe strada principală, tot ca în cazul Sandei Țăranu de acum câteva zile, îl văd pe domnul cu pricina, alături de o doamnă înaltă, cu o ie superbă. Stabilim să ne revedem la o limonadă în viitorul apropiat. Citiți tot articolul

Breaza străbătută de un pieton aparte – Sanda Țăranu

Merg pe strada centrală. Privesc fețele oamenilor. După câteva luni de zile trăite la Breaza, începi să le cunoști drumurile, orele de apariție, iar la unii chiar și viața. Dacă îți dau voie, evident. Deodată apare doamna Sanda Țăranu care a fost peste trei decenii crainic la Televiziunea Română. Chiar dacă ochelari mari întunecați, fizionomia ei inconfundabilă și răscolește amintiri vechi de decenii. Era practic un membru al familiei în fiecare casă. Copilăria și tinerețea celor de vârsta mea au fost trăite alături de ea. Citiți tot articolul

Breaza în pandemie. Piersici date cu mâna tăiată

MOTTO: „Mâinile la muncă, mintea şi inima la Dumnezeu” - Sfântul Teofan Zăvorâtul. Adică? Piersici date cu mâna tăiată. Cum vine asta? Depun mărturie, inclusiv prin rândurile următoare, că este adevărat. Un fapt de viață. Am primit de mai multe ori piersici date cu o mână care a căzut pe jos, după ce a fost secționată de un ferăstrău circular. Dar, să vedem filmul. Merg la aprozar să mai cumpăr niște piersici zemoase, românești desigur. Ușa este încuiată. Citiți tot articolul

Breaza în pandemie. Elena Surdu Stănescu, ghid în fascinanta Indie

La Breaza, omul are cele mai neașteptate întâmplări în drumul său plin de comori spre cunoaștere și înțelepțire. După șocul teribil al sculpturilor făcute la București și la Breaza, după dușul teribil care a fost lectura cății „Zuleiha deschide ochii” de Guzel Yakhina pe care mi-a oferit-o pentru lectură, mă așteptam din partea domanei Elena Surdu Stănescu să socoată o nouă „bombă”. Ea a venit rapid și este India! Mi-a oferit un superb „Jurnal de India”, rod bogat al călătoriei sale în acest stat cât un continent. „Au trecut doi ani. Timpul, ca apa, netezește, estompează, decantează. Acest univers, India, tărâm în care se vorbesc 15 limbi și 844 de dialecte, în care conviețuiesc armonios etnii de religii diferite (hinduși, musulmani, creștini, sicsi, budiști, janseniști, mozaici), mă uimește și mă urmărește încă; Citiți tot articolul

Breaza în vremea pandemiei. 62 de ani pentru ie

MOTTO : „Ie scumpă, românească, Lucrătură din străbuni, Cusătura-ţi înflorată Zburdă, peste plai român”. Versuri de Valerica Mahok Cu sau fără pandemie, Breaza este un vis pentru ie! Ca să rimeze. Azi vă aduc niște argumente pentru afirmația asta. 1) Mare fast la ziua iei în fața Primăriei. 2) Emoționantă ceremonie, la Complexul sportiv Lac de Verde. Despre aceste evenimente am scris, la vremea potrivită, în cristoiublog.ro. Acum, argumentul numărul 3. 62 de ani pentru ie. Ce vrea să însemne asta ? Citiți tot articolul

Breaza în stare de alertă: Curierul sună la telefon

Una din urmările situației medicale actuale este dezvoltarea sistemului de achiziții prin curier, direct la domiciliu. Vin pachete cu alimente, băuturi sau ce mai dorește sufletul tău. Curierul sună iar la telefon: — Sunteți acasă? Venim cu un pachet. — Suntem. — Vine un colet mare de la București, cu mai multe volume. Surpriză colosală. Familia Truică a trimis volumul „Valul grecesc” unde apar chiar ca autor. Este vorba de un album cu tablourile inspirate de tabere de creație efectuate de pictori din mai multe state în Grecia. Urmează textul meu de prezentare intitulat: Tezaurul pictorilor Citiți tot articolul

Marina Voica și Codrin Ștefănescu au sărbătorit ia la Breaza

Motto:„Vine mândra cea cu ie/ Ca un fir de păpădie/ Cu cosița aurie/ Știe ea ce-mi place mie” (Dintr-un cântec popular) Marina Voica, o voce de neuitat în muzica ușoară românească, precum și Codrin Ștefănescu, recent invitat la interviurile cotidiene de la cristoiu Tv, au fost numai două dintre figurile importante care au participat, la Breaza, la sărbătoarea iei. Citiți tot articolul

Stare de alertă la Breaza: Deschid ochii în Siberia

Motto: „În aceste urne sacre în care poeții și cugetătorii și-au închis inimile, găsim acea putere fără moarte care mișcă umanitatea înainte în progresul ei necontenit”. Mihail Sadoveanu despre carte Pe vremea când era închisă biblioteca din Breaza, pe motiv de pandemie, doamna Elena Surdu Stănescu, cunoscut sculptor despre care am scris de mai multe ori, inclusiv pe cristoiublog.ro, îmi dă să citesc niște cărți. Una dintre ele este Zuleiha deschide ochii de Guzel Iahina. Vă mărturisesc, în mod sincer, că am avut un șoc. De mult timp nu am citit o asemenea carte pe care o recomand cu entuziasm. Citiți tot articolul

Sport: Pregătiri intense în Giulești

Motto: Rapid București – tot echipa noastră ești! Agitație teribilă în Giulești. Rapizii se pregătesc de sărbătoare deoarece pe 25 iunie, anul de grație 2020, se împlinesc 97 de ani de la constituire. Istoria clubului începe în ziua de 25 iunie 1923, când, într-o sală a școlii primare din cartierul Grivița, lucrătorii de la Atelierele Grivița au pus bazele „Asociației Culturale și Sportive CFR”. Se aude tot mai des Imnul Rapidului: Suntem peste tot acasă / Porțile ni se deschid / Nu-i echipa mai frumoasă / Mai iubită ca Rapid ! Citiți tot articolul

Avanpremieră pentru cristoiublog.ro. Ansamblul monumental „Trei panouri votive” de Alfred Dumitriu se va inaugura pe 26 iunie

Ansamblul monumental „Trei panouri votive” de Alfred Dumitriu se va inaugura pe 26 iunie în Parcul Regele Mihai I, din Câmpina. Am avut marea bucurie, un adevărat privilegiu, să îl cunosc personal pe domnul Alfred Dumitriu, unul din marii sculptori români, atât la dânsul în atelier, dar și în plină activitate, ori în momentele oficiale. Citiți tot articolul
1 2 3 4 5
Cora Muntean: Ce blestem pe capul liberalilor să fie nevoiți să aleagă între Orban și Cîțu!
LIVE RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII

Urmăriți, în direct, emisiunea Retrospectiva Săptămânii, prezentată de George Ciubotaru.

Publicată de Metropola TV pe Vineri, 18 iunie 2021
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog