Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Trebuie să-i vezi pe Carpaccio și Bellini pentru a înțelege ce înseamnă reprezentarea
Arta venețiană văzută de Boris Pasternak
O plimbare prin Veneția cu un muzician al gândului și cu un scenograf al trăirii pare a fi mai degrabă o născocire stilistică și nicidecum o realitate. Numai cu un asemenea ghid vedem altfel tabloul mișcător al lagunei. Cu acordul fin al simțurilor auzim clipocitul apei, pașii copiilor alergând pe pietrele piețelor sau scrâșnetul opintirii vâslelor în stâlpii debarcaderului.
Amintind de măreția flotei venețiene, călăuza noastră spune: Citiți tot articolul
Mult zgomot pentru nimic, în Cișmigiu
Soarele miezului de octombrie încălzește cu zgârcenie acoperișurile și caldarâmul orașului. Pandemia se lăfăie și ea la soare pe câte un gard, zburând apoi de la o mască la alta, căutând vreun loc nepăzit unde să se aciuiască. Un gură-cască-omul străzii, fluieră, imitând sirenele ambulanțelor. Lumea îl admonestează. Râde mucalit: Hăhăhă...ați vrea să-mi ardeți o scatoalcă, dar vă e frică să mă atingeți. Nuu-i vooie!! Hăhăhă! Nuuu-i voie să puneți mâna pe mine. Vă puteți „contramina”! BAU! Lumea trece ocolindu-l cu grijă fiindcă omul își poartă chipul la vedere, iar râsul său împrăștiind stropi, altă dată doar jalnic, e acum e macabru. Citiți tot articolul
Ceea ce unii vor să arunce, alții vor să păstreze
Moștenirea baladelor, basmelor cântecelor vechi populare între care și cel al Mioriței țin de un dat. Moștenirea lor nu presupune obligație, ci doar fireasca transmitere generațiilor ce se succed într-un anume spațiu. Unele balade nu sunt doar simple relatări ale unor evenimente petrecute în vechime, ci sunt strâns legate de obiceiuri și ritualuri păstrate de-a lungul vremii, ritualuri din ale căror semnificații oamenii acelui spațiu, oamenii acelor așezări, au învățat reguli de conviețuire ale căror principii morale au rămas neschimbate. Citiți tot articolul
Arhiva Afectivă. Domnul Clemens și cometa Halley (IV)
Domnul Clemens se așeză în fotoliul ales de Nando cu o săptămână în urmă.
- Bine. Dacă Peșcov-Gorki a avut și succes teatral e bine. În definitiv, era un bun scriitor. Iar pentru ruși era chiar măreț, pe bună dreptate. El era băiatul din popor care înțelegea sufletul rus în amănunt.
Hai să-ți spun prin ce peripeții a trecut omul ăsta la New York. Aflăm în primăvara lui 1916 că Gorki și soția dumisale vin în America. Cele mai importante figuri literare din New York - Jack London, Upton Sinclair, William Dean Howells și subsemnatul - Samuel Langhorne Clemens zis și Mark Twain - am format un comitet pentru a-l întâmpina pe Gorki. Citiți tot articolul
Arhiva Afectivă. Domnul Clemens și cometa Halley (III)
Trecuse amiaza tot vorbind ba de una, ba de alta. Nu prea mi-a vorbit de copilărie, așa cum mă așteptam, fiindcă era încă destul de șocat să afle că marele lui succes de odinioară, Huckleberry Finn era pe punctul de a fi scos din cărțile de școală de către principiile corectitudinii politice, mai active ca niciodată, în acest secol XXI.
Domnul Clemens se apropie de măsuța unde se află micul meu computer și hotărât, cu gestul acela arhicunoscut al navigatorului care a venit să preia comanda, mă dă la o parte. Citiți tot articolul
Arhiva Afectivă. Domnul Clemens și cometa Halley (II)
- Ce ai aici în cutia asta? E gravată cumva cu motive ornamentale rusești?
- Nu. E o cutie de birou pentru ținut cărți de vizită. Făcea parte din setul de birou al străbunicului meu, Alexandru. Motive ornamentale ca acestea se găseau și în Rusia pe unele obiecte cu specific asemănător, comandate la Viena.
- Ia uite câte aflu de la tine! Alexandru și mai cum? Citiți tot articolul
Domnul Clemens și cometa Halley
Revin din pragul ușii cu ceașca de cafea răcită de atâta plimbat prin odaie. Mă duceam spre bucătărie, dar acum simt nevoia să stau locului și să ascult. Îl privesc cum răsfoiește ziarul și la răstimpuri pufăie. Fără să mă privească îmi spune: Cele două zile mai importante din viața ta sunt ziua în care te naști și ziua în care afli de ce.*
Atunci, în nouă sute zece, când „oficial” a trebuit să plec, bunicul tău, Cezar, avea zece ani. Aș fi putut să-l cunosc, să-i spun câte ceva de pe-aici de prin Missouri, Nevada sau Connecticut și măiculiță, câte ar fi avut de ținut minte! Iar mai târziu, nu doar ca bunic, dar mai ales ca învățător, avea ce să povestească clasei în orele de recreație. Citiți tot articolul
Punct și de la capăt sau Despre disidență numai de bine (2)
Ce nu rămâne în memorie ajunge la licitație.
Dar, cum la vremea aceea orice plecare în străinătate se făcea doar cu acordul PCR, cunoscutul scriitor Dumitru Radu Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, se adresează celebrei Suzana Gâdea, care era atunci președinta Consiliului Culturii și Educației Socialiste, căreia îi comunică dorința Anei Blandiana și a soțului său, Romulus Rusan, de a face cu acest prilej o excursie prin mai multe țări timp de 90 de zile: Citiți tot articolul
Punct și de la capăt sau Despre disidență numai de bine
Premiul Poetul European al libertății
La fiecare doi ani, Gdańsk, orașul polonez al libertății, devine centrul poeziei europene cu prilejul concursului și premiului Poetul European al Libertății. Pentru acest prestigios premiu concurează șapte țări europene. În 2016, acestea au fost: România, Portugalia, Danemarca, Ungaria, Rusia, Italia și Macedonia. Premiul este acordat atât poeților, cât și traducătorilor. Un juriu, format din personalități literare și culturale poloneze, a decis ca acest premiu să meargă la Ana Blandiana, care s-a prezentat cu volumul, Patria mea A4. Citiți tot articolul
Señora, omul acesta a fost vreodată pe mare? (II)
Spune-mi, dragă Nando, în expedițiile alea, marinarii tăi nu s-au îmbolnăvit? Dar spune-mi, purtau mască?
Ce să poarte? Mască? Ba da, s-au îmbolnăvit de diverse boli pe drum, dar nu în asemenea hal încât să contamineze tot echipajul. E atât de frumoasă călătoria pe ape! Cel mai mult mi-a plăcut oceanul acela liniștit, pe care l-am și numit Pacific. Dar deh. Toate au un capăt. Citiți tot articolul
Señora, omul acesta a fost vreodată pe mare?
Mă holbez întruna pe Google în căutarea noilor statistici despre Covid 19. Găsesc harta actualizată a răspândirii covidului în lume. Mă uit la ea ca mâța-n călindar, deși îmi e limpede cum este updatată și… Citiți tot articolul
Apa caldă și Misterele Bucureștiului (II)
Sună telefonul. Recunosc vocea unui fost coleg de școală. Salut! Da, te ascult. Te uiți? La ce să mă uit? La televizor. Nu mă uitam în clipa asta la televizor. De ce? Trebuia să te uiți, tocmai vorbește Nicușor Dan. Foarte frumos din partea lui. Cum ai spus? Repetă! Repet - foarte frumos din partea lui. Așa vorbești tu despre noul primar general? Da ce-am spus? L-ai ironizat, îmi dau seama că m-am înșelat în privința ta, ești și tu o pesedistă mascată. Mascată sunt- și pe stradă și în magazine - pesedistă nu sunt. Citiți tot articolul
Apa caldă și Misterele Bucureștiului (fragment)
A fost nu odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti (decât din când în când).
A fost odată, într-o țară îndepărtată o așezare frumoasă, pitorească, în care tramvaie cu cai și trăsuri elegante tăiau orașul în lung și-n lat...
Mă aude o babă felceriță care tocmai trece pe lângă mine în mare grabă. Haida-de! Ia mai taci cu poveștile tale, nu vezi ce mizerie trăim? Unde vezi tu frumusețe? Da eu o întreb: Unde mergi matale pe vremea asta și de ce nu porți mască? Ce mască, bre? Da ce-i, carnaval? Fug să pun ventuze unei cucoane care plătește oricât numai să scape de răceală. Citiți tot articolul
Să ne cinstim descoperitorii!
„Descoperirea Americii este un eveniment în urma căruia locuitorii din Lumea Veche au descoperit America, sau Lumea Nouă, formată din două continente. Amerindienii au pătruns în această parte a lumii cu circa 25000 de ani î.e.n. Leif Eriksson a ajuns primul în America de Nord (fără a considera și Groenlanda) în jurul anului 1000. Cristofor Columb a făcut patru expediții în America de Nord la sfârșitul secolului al XV-lea, dar el considera că a ajuns în Asia. Ulterior, cartograful german Martin Waldseemüller a numit noua regiune a lumii America, în cinstea lui Amerigo Vespucci.” Citiți tot articolul
Informația care schimbă toate regulile jocului
„Doar secretele mici au nevoie de protecție. Cele mari sunt ascunse de incredulitatea publică” – Marshall McLuhan. Am răsfoit zilele acestea câteva pagini de mare actualitate prin claritatea și ineditul enunțurilor. Au trecut 58 de ani de când le-am citit prima dată. Surprinzătoare prin acuratețea previziunii - textele profesorului Marshall McLuhan* - sunt astăzi importante ghiduri de descifrare a lumii în care trăim și de ale cărei minusuri îngrijorătoare se pare că nu suntem în totalitate conștienți. Citiți tot articolul
Când Fermat se bucură de sprijinul ferm
Sunt foarte emoționată. Nu credeam că voi mai avea prilejul să ascult discursuri care să-mi amintească de frazele alambicate, de ghirlandele proslăvirii și de scânteierile promisiunii „pentru o viață mai bună” așa cum erau cele din vremea adolescenței mele.
Ieri, la ora 11, după vizita de lucru a lui Nicușor Dan la Ministerul Transporturilor, a avut loc o întâlnire cu presa. Pline de o energie mobilizatoare, amintind avântul revoluționar al cincinalelor de altădată, declarațiile conținând planul realizărilor pentru următorii patru ani, se pot înscrie în ceea ce elegant (și sperăm eficient) s-ar putea numi Quadrienala lui Fermat*, sau mai corect spus Planul Cuadrienal al lui Nicușor Dan. Citiți tot articolul
