Bani irosiți. Academia Tehnică Militară a inventat o aplicație pentru SARS-CoV-2, iar Ministerul Sănătății nu se arată interesat de ea, pentru că are deja una

(Text de Sidonia Bogdan)

Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”, instituție de învățământ superior subordonată Ministerului Apărării Naționale, a creat o aplicație în valoare de 543.750 lei, care ar ajuta la gestionarea pandemiei COVID-19. Numai că instituția care ar fi trebuit să o folosească, Ministerul Sănătății, susține că nu știe nimic despre ea și că folosește deja o aplicație asemănătoare.

Poziția Ministerului Sănătății este contradictorie, întrucât acest proiect de cercetare a fost finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovarii (UEFISCDI), în primăvara acestui an, cu precizarea expresă la acel moment că își asumă poziția de instituție responsabilă a proiectului. Mai exact, acest proiect de cercetare a primit bani publici cu condiția ca el să fie folosit de Ministerul Sănătății.

În schimb, într-un răspuns la solicitarea mea, Academia Tehnică Militară susține că prezentarea proiectului a avut déjà loc, pe data de 18 noiembrie 2020, în fața responsabililor din Ministerului Sănătății și ‘’urmează ca beneficiarul să hotărască în ce mod va fi operaționalizată aplicația’’.

Nu este prima dată când un produs de cercetare din bani publici, dedicat gestionarii pandemiei COVID-19, riscă să rămână nefolosit din cauza lipsei de coordonări dintre Ministerul Sănătății și instituțiile care au realizat aceste produse.
O altă aplicație de mobil pentru detectarea și alertarea contacților în cazurile de Covid-19 e ținută la sertar, deși a fost plătită și ea din bani publici.

Cum funcționează ScutCovid
Ideea proiectului a apărut ca răspuns la apelul inițiat de UEFISCDI, prin competiția Soluții – 2020 – 2 – Dezvoltarea de tehnologii și sisteme de diagnostic local și la distanță eficiente al infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Aplicația are două componente: o aplicație variantă web cât și mobil și, o a doua componentă, o aplicație de configurare (a întrebărilor), transmitere de mesaje personalizate utilizatorilor și de analiză a datelor colectate pentru utilizatorii care și-au dat consimțământul conform normelor GDPR.

„Prin aplicația web/mobil se realizează auto-evaluarea simptomatologiei și a factorilor de risc ai fiecărui utilizator al acesteia. Mai simplu spus, utilizatorul răspunde în aplicație la întrebările realizate de echipa de medici (partener în proiect este Spitalul Universitar de Urgență Elias, specialiștii implicați având specializările boli infecțioase și pneumologie) și primește recomandări în funcție de răspunsurile oferite. Aceste recomandări se calculează folosind tehnici de inteligență artificială. Cu consimțământul utilizatorului, răspunsurile pot fi trimise către cea de-a doua aplicație, cea de analiză a datelor. Un avantaj de partea utilizatorului, din perspectiva partajării datelor și a numărului de telefon, constă în faptul că acesta poate primi mesaje personalizate sau, dacă situația o impune, ar putea fi contactat de către medici. Un avantaj de partea autorităților deținătoare ale aplicației de analiză constă în obținerea de informații sub formă de hărți, grafice, predicții ale evoluției pandemiei, de exemplu”, explică reprezentanții Academiei Tehnice Militare, într-un răspuns, la solicitarea mea, funcționalitatea acestei aplicații.

Toate detaliile despre proiect pot fi găsite aici.
Proiectul a fost încheiat pe data de 30 octombrie 2020 și, în mod normal, ar fi trebuit preluat de Ministerul Sănătății.
Numai că, într-un răspuns la solicitarea mea, Ministerul Sănătății a precizat următoarele:

„Nu am primit informații despre proiectul de cercetare Scutcovid și nu a fost identificată vreo solicitare de a prelua acest proiect. Menționăm că există deja un sistem de monitorizare pentru infecția cu noul coronavirus prin platforma Corona Forms actualizată, dar și criterii pentru inițierea/prioritizarea testării și a tratamentului pacienților infectați, pentru cei care necesită tratament”.

Din cauza lipsei coordonării instituționale și a unei gestionări clare asupra proiectelor care ar fi putut ajuta în pandemie, riscul nu este numai ca ele să rămână nefolosite, iar banii publici să fi fost irosiți, dar și că statul român să plătească, fără noimă, proiecte care fac același lucru, cum aflăm în acest caz.

(https://sidoniabogdan.ro/)