Kremlin: „Toată lumea vrea să evite o ciocnire directă între Rusia și NATO. Rusia va fi pregătită să dea cel mai decisiv răspuns țărilor care se vor implica în războiul din Ucraina”

Blinken: „absolute nonstarters”

Expresia din titlu se referă la propunerile Moscovei către SUA făcute la Geneva și la NATO și considerate ca propuneri cu care nu se pot începe negocierile/discuțiile referitoare la criza ucraineană.

Anul încheiat recent, 2021, a fost un an de tranziție ce a marcat revenirea SUA în centru politicii europene și a adus pe scena geopolitică o negociere strategică între SUA și Rusia. Anul 2022, pe care abia l-am început aduce cu el, pe aripile Crivățului, prima mare criză militară de amploare după Războiul Rece. Putem spune fără să ne înșelăm că odată cu criza diplomatică din ambasadele celor două țări, criză începută în timpul administrație Trump, 2022 aduce cu el finalul extinderii NATO și al UE în Flancul Estic. Biden a întors America în Europa dar oare este prezent aici sau în Indo-Pacific acolo unde este războiul economic cu China? În Europa avem un război psihologic grefat pe o criză militară care are loc la granița cu Ucraina și unde Europa se implică cu declarații sforăitoare ale primului diplomat Borell. Și? De fapt cei care se implică sunt englezii. Avem mai jos o declarație dată de secretarul apărării al Marii Britanii în Camera Comunelor, pe 17 ianuarie 2022, care spune: ”Am luat decizia de a furniza Ucrainei sisteme de arme ușoare, anti-blindate și defensive. Un număr mic de personal din Regatul Unit va oferi, de asemenea, instruire inițială pentru o perioadă scurtă de timp, în cadrul Operațiunii ORBITAL, înainte de a reveni apoi în Regatul Unit. Pot să confirm astăzi Camerei că, în lumina comportamentului din ce în ce mai amenințător din partea Rusiei și pe lângă sprijinul nostru actual, Regatul Unit oferă un nou pachet de asistență în materie de securitate pentru a crește capacitățile defensive ale Ucrainei.” Este clar Marea Britanie este încă în NATO deși a plecat din UE iar ajutorul său este substanțial. Avioanele britanice de transport militar C-17 au ocolit spațiul aerian german în drumul lor spre Ucraina. De ce oare? Nu avem un răspuns. Nemții nu s-au opus transportului cel puțin oficial. Poate au fost condițiile meteorologice(?!)

Franța și Very High Readiness Joint Task Force (VJTF)

Conform comunicatului NATO din 29 decembrie Franța a preluat de la Turcia comanda forței de reacție rapidă. Formația, cunoscută oficial sub numele de Very High Readiness Joint Task Force (VJTF), aparținând NATO, formațiune care a fost creată în 2014, la Summitul din Țara Galilor, ca răspuns la crizele din Orientul Mijlociu și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și care este disponibilă permanent pentru a se desfășura în câteva zile în scopul apărării teritoriului oricărui aliat din NATO. VJTF este unul din cel patru elemente ale NATO Response Force[1] (Forței de Răspuns NATO). VJTF numită și „Forță vârf de lance” este o grupare militară de înaltă pregătire, capabilă să se desfășoare în scurt timp, odată cu apariția amenințărilor la adresa suveranității aliaților NATO. Acesta forță constă dintr-o brigadă terestră cu aproximativ 5.000 de militari, sprijinită de forțele aeriene, maritime și forțe speciale. VJTF va fi susținută de încă două brigăzi terestre, „capacitate de întărire rapidă”, în cazul unei crize majore. În total, Forța de Răspuns NATO (NRF) consolidată, din care face parte și VJTF, se ridică la aproximativ 40.000 de militari.

În 2022, în conformitate cu site-ul NATO, VJTF va cuprinde o forță multinațională de câteva mii de soldați. Brigada franco-germană de 3.500 de militari va servi drept nucleu al forței, bazându-se pe Regimentul 1 Infanterie și Regimentul 3 Husari. Condusă de Corpul de Reacție Rapidă al Franței din Lille, brigada franco-germană este o unitate binațională, subliniind legătura puternică dintre aliații NATO, Germania și Franța. Alte țări NATO, inclusiv Spania, Portugalia și Polonia, vor furniza forțe în cadrul VJTF. Conducerea VJTF, cea care plasează soldații într-un statut de pregătire ridicat și gata să fie dislocat în câteva zile, se rotește anual între Aliați. Franța preia de la Turcia, care a condus forța în 2021. Germania va conduce unitatea în 2023. Comandamentul forței comune NATO din Brunssum, Țările de Jos, deține comanda pentru întreaga Forță de răspuns a NATO în 2022.

Președintele Franței a anunțat la o întâlnire cu militarii din Haguenau (Alsacia)

că va trimite militari în estul Europei care să asigure securitatea aliaților NATO într-o perioadă de criză la granița Ucrainei cu Rusia. ”Am trimis trupe pentru a asigura securitatea partenerilor noștri europeni în cadrul misiunilor NATO, la prietenii noștri din zona baltică și vom continua să o facem. Am arătat disponibilitatea noastră de a merge mai departe, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni și de a ne asuma responsabilitatea în misiuni de tip ”prezență înaintată consolidată”, mai ales în România. Solidaritate cu prietenii noștri europeni în cadrul NATO”, a spus președintele francez la această întâlnire. Clar pentru ca în Polonia și Țările Baltice sunt dislocate batalioanele unei brigăzi americane (o brigadă SUA are între 3000-5000 de militari).

Macron este în anul în care are președinția UE. El și-s pus în agendă autonomia strategică a Europei. Cel puțin să înceapă dezvoltarea conceptului odată cu prezentarea Busolei Strategice Europene la Paris în primăvară. Deși Macron are dreptate să-i împingă pe europeni să evalueze locul continentului în lume, el încă nu a stabilit prioritățile care ar trebui să ghideze Europa și nici nu a propus o strategie de extindere a capacităților de securitate ale continentului. Strategia propusă de Macron, în schimb, îmbrățișează toate provocările geopolitice majore ale lumii, încercând, de asemenea, să conducă la marile provocări transnaționale ale zilei. Președintele francez a precizat că statele europene ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului. RAND a făcut o analiză a capabilităților militare ale Franței într-un ipotetic război în Europa, analiză din care vă prezint 2 elemente: (1) Franța ar putea sprijini un efort de război condus de SUA în Europa de Est acum sau în următorii zece an. Ea și-a menținut întreg spectru de capabilități, are obiective de modernizare ambițioase și are un puternic sprijin politic și public pentru intervențiile militare și sprijinul pentru aliați;(2) Avantajele franceze includ forțele terestre grele și artileria, precum și forțele de operațiuni speciale. Francezii au abilități în operațiuni comune, ceea ce cu siguranță ar fi o cerință într-un conflict împotriva Rusiei.

Franța este la pupitrul Europei. Are posibilitate să desenez o politică de securitate nouă a Europei. În 2019 prin Tratatul de la Aachen Macron a anunțat că dorește să revitalizeze relațiile franco-germane. Cu toate acestea, la cinci ani după inaugurarea lui Macron și la trei ani după încheierea Tratatului de la Aachen, este evident că această aspirație nu a fost realizată în politica externă și de securitate și în anumite domenii ale politicii UE. Pe ambele maluri ale Rinului, reticența guvernului german este considerată în primul rând responsabilă pentru acest lucru. De prea multe ori, se susține, guvernul nu a răspuns la propunerile președintelui francez. În schimb, Berlinul deplânge eforturile individuale ale lui Macron în politica externă și de securitate a UE alături de stilul său politic uneori perturbator. Și cu toate acestea în ultimul an de mandat a dat un mesaj că dorește o securitate europeană de tip nou bazată pe europeni. Ca un „cri de coeur”, Macron cere Europei să se trezească la schimbarea echilibrului de putere din lume odată cu venirea unui nou impas bipolar între SUA și China dar și a unei relații reci a SUA cu Rusia. Macron spune clar că nu se poate neglija reapariția unor state autoritare precum Rusia și Turcia. În opinia lui Macron, este că Europa va deveni fragilă, chiar va înceta să existe, dacă nu va gândi în termeni de politică de mare putere. Macron nu neglijează să reafirme nevoia Europei ca America să rămână aliatul ei major, relație în care a investit mult pe cont propriu și în administrația Trump și în administrația Biden. Macron pledează ca Europa să aibă propriile capacități de apărare. Și probabil că asta se va întâmpla în următorul mandat de președinte al Franței. Președintele francez Emmanuel Macron dorește ca UE să elaboreze planuri de apărare ca răspuns la agresiunea rusă, așa cum a declarat zilele astea la Parlamentul European la Strasbourg. „Este bine ca europenii și Statele Unite să se coordoneze, dar este necesar ca europenii să conducă propriul dialog”, a spus el. „Ar trebui să construim dialogul între europeni, apoi să-l împărtășim cu aliații noștri în cadrul NATO și apoi să-l propunem spre negociere Rusiei”. Ce cere Macron în fața Parlamentului european? Macron cere un acord de securitate UE-Rusia, apel care vine în mijlocul discuției Rusiei-SUA despre criza din Ucraina și deși unele state europene se tem că sunt ocolite Macron spune că va discuta orice propunere cu NATO.

Diplomația nu a murit încă!

Mișcările de trupe de la granița cu Ucraina, declarațiile de la Moscova conform cărora Kremlinul nu este mulțumit cu rezultatele întâlnirilor avute cu oficialii americani, europeni și NATO săptămâna trecută pentru a aborda preocupările sale de securitate, i-au făcut pe unii oficiali de la Washington să se teamă de ce este mai rău. Oficiali americani anunță o posibilă invazie. Într-o ultimă încercare diplomatică Secretarul de stat Antony Blinken se va întâlni cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la Geneva, în efortul de a rezolva conflictul. Ca un semn al ritmului rapid al evenimentelor, întâlnirea lui Blinken cu Lavrov a fost anunțată marți 18 ianuarie, cu doar câteva ore înainte de plecarea sa de la Washington spre Kiev, după anunțarea vizitei în Ucraina și în Germania. Vorbind la Moscova, miercuri, 19 ianuarie, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a sugerat că Washingtonul ar trebui să accepte unilateral să se abțină de la vot pentru a admite în cele din urmă Ucraina în NATO – un pas despre care a spus că ar fi mai ușor decât obținerea unui acord din partea tuturor celor 30 de membri NATO.

De fapt ce s-a întâmplat în săptămâna discuțiilor de la Geneva, Bruxelles și Viena?

După întâlnirea de la Geneva ministrul adjunct de externe rus Serghei Ryabkov nu a mai fost interesat de negocieri ulterioare, deoarece americanii și NATO nu au fost înclinați să îndeplinească întregul ”catalog al cererilor ” maximaliste ale Moscovei. Rusia cere ca toate trupele NATO să fie retrase din statele membre ale alianței din Europa de Est la linia stabilită în 1997 după prima aderare la NATO a Ungariei, Cehiei și Poloniei și dorește o garanție că țările scandinave vecine, Finlanda și Suedia, nu se vor alătura niciodată alianței. Și totuși va mai fi o întâlnire la Geneva la nivelul de precădere diplomatică ulterior, cel al miniștrilor de externe. „Suntem pregătiți să continuăm să ne angajăm cu Rusia în probleme de securitate într-un dialog semnificativ și reciproc…. Vom vedea la întâlnire dacă Rusia este pregătită să facă același lucru”, a spus un oficial, care a vorbit, sub condiția anonimatului cu reporterii de la Washington Post, într-o informare telefonică.

Diplomația nu a murit încă!

Acesta poate este cea mai bună știre a acestei săptămâni. Întâlnirea urmează după o perioadă de diplomație intensă, timp în care Blinken s-a întâlnit cu oficiali ucraineni și apoi a zburat la Berlin să se întâlnească cu omologii germani, francezi și englezi să găsească un răspuns la o posibilă acțiune militară rusă. În mod sigur la Berlin se va discuta despre Nord Stream 2 despre care noua administrație Scholz a dat răspunsuri contradictorii. Telefoanele s-au ”înroșit” în cancelariile occidentale. Administrația Biden a lansat un efort diplomatic la scară largă ca răspuns la solicitările Kremlinului. Washingtonul s-a oferit să negocieze acorduri de securitate reciprocă cu Rusia privind plasarea de rachete și exerciții militare în Europa, în speranța de a preveni un război. Oficialii ruși de rang înalt au acuzat Statele Unite că se angajează doar în probleme de interes secundar pentru Moscova, în timp ce cerințele Kremlinului privind limitarea NATO și a activităților sale sunt ocolite. „[Noi] așteptăm răspunsurile lor la propunerile noastre, așa cum ni s-a promis, pentru a continua discuțiile”, a spus Lavrov în timpul unei conferințe de presă comună la Moscova cu ministrul german de externe Annalena Baerbock (!?).

Răspunsul Berlinului la criza ucraineană

Există un pericol clar și prezent al unui război de agresiune în Europa. De la Berlin așteptăm un răspuns dar se pare că există o paralizie inexplicabilă acolo. Germania cel mai important stat membru al UE trebuie să joace un rol central în această criză. În schimb Germania lui Olaf Scholz răspunde la somațiile lui Putin cu o vagă amenințare de ”consecințe” despre care nu știm mai nimic. Comentariile rezervate ale Cancelarului Scholz mă fac să cred că acesta încă consideră viabilă conducta Nord Stream 2 chiar în condițiile invaziei în Ucraina. Care este, atunci, valoarea tuturor discuțiilor despre „consecințe”? Germania a refuzat solicitarea Ucrainei pentru echipamente militare în timp ce americani au mai oferit un ajutor de 200 de milioane de dolari (rachete Javelin și piese de artilerie). Noul guvern al Germaniei a revizuit politicile sale de export de arme și le-a făcut mai restrictive inclusiv la nivelul Uniunii Europene.

„Soluția Aliaților” – nume de cod al exercițiilor militare din Belarus

Trupele și echipamentele militare ruse au început să sosească în Belarus pentru exerciții militare numite „Soluția Aliaților” (Allied Resolve). Toate aceste exerciții care se vor desfășura lângă granița de vest a Belarusului, acolo unde sunt granițele Poloniei și Lituaniei, dar și în sud la 95 de km de Kiev și vor implica 12 avioane SU-35 și sisteme de apărare antiaeriene S-400. După cum arată hărțile publicate în presă Rusia este mobilizată pentru a lansa o ofensivă împotriva Ucrainei pe 7 fronturi: din Belarus, din Federația Rusă, din Donbasul ocupat de ruși, din Marea Azov, din Crimeea ocupată de ruși, din Marea Neagră, din Moldova ocupată de ruși adică Transnistria. Va invada Rusia regiunea Donbas din Ucraina sau altă/alte regiuni din Ucraina pe cele trei direcți operaționale Nord, Sud, Est unde sunt desfășurate trupele ruse? Despre scenarii am discuta într-un articol precedent. Ele fac referiri la Dombas, sudul Ucraine care include Odesa și costa Marii Azov care include Mariupol (cel mai important port ucrainian la Marea Azov). Poate acesta este un joc cu mize mari de diplomație în care strângerea a 100000 de soldați la granița ruso-ucraineană și poziționarea echipamentelor și munițiilor pentru încă 75000 este doar pentru un spectacol, menit să extragă compromisuri de la Statele Unite și NATO?Suntem acum într-un stadiu în care Rusia ar putea în orice moment să lanseze un atac asupra Ucrainei”, ne aduce aminte secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, într-un briefing cu reporterii la Casa Albă. De asemenea administrația Biden a acuzat Moscova că a trimis agenți în Ucraina pentru a pregăti o „operațiune cu steag fals” pe care să o folosească drept pretext pentru o invazie. Rusia a negat acuzația. Tot aparatul de spionaj de la Washingtonului, susținut de cel al aliaților din NATO plus de echipamentele militare specializate, sateliți și avioane de supraveghere caută un răspuns la apetitul președintelui rus Vladimir Putin pentru o invazie. Și totuși acesta rămâne necunoscut! Toți stăm și încercăm să ghicim când poate începe cel mai mare război, la sol, din Europa din ultimele decenii. Răspunsul este în cancelaria de la Kremlin.

Concluzie: Dacă trecem de stadiul negocierilor diplomatice dintre SUA-Rusia, în care ne aflăm până vineri 21 ianuarie 2022, și cele două părți fac progrese lucrurile intră într-o fază bună de evoluție. Dacă nu atunci trebuie să ne așteptăm la o invazie rusă în Ucraina. Dacă diplomația nu reușește războiul și sancțiunile dure ale SUA sunt pe tapet. Și mai este un comentariu al Casei Albe care a încercat să clarifice declarațiile președintelui Joe Biden despre o potențială invazie rusă în Ucraina. Afirmația lui Biden menționa ca răspunsul SUA va fi în funcție de severitatea acțiunilor Rusiei așa cum scrie Politico: „Președintele Biden a fost clar cu președintele rus: dacă vreo forță militară rusă trece peste granița cu Ucraina, aceasta este o invazie reînnoită și va fi întâmpinată cu un răspuns rapid, sever și unit din partea Statelor Unite și a aliaților noștri.” a declarat Jen Psaki, purtătorul de cuvânt de la Casa Albă. „Președintele Biden știe, de asemenea, din experiență îndelungată, că rușii au o carte extinsă de agresiune în afara acțiunii militare, inclusiv atacuri cibernetice și tactici paramilitare. Și el a afirmat astăzi că acele acte de agresiune rusă vor fi întâmpinate cu un răspuns decisiv, reciproc și unit.” Odată ce invazia este în curs, amenințarea cu sancțiunile devine mai puțin eficientă, pentru că întregul joc va fi schimbat în favoarea lui Putin. Acum este mai ușor să poți preveni un război decât să-l întorci după ce a început.

PS: Kremlinul a organizat un forum privind aprofundarea integrării economice între Donbas și Rusia pe 14 decembrie. Au participat la acest forum reprezentanți ai Republicilor Populare Donețk și Luhansk și cei din Osetia de Sud și guvernul rus. Președintele rus Vladimir Putin a semnat în noiembrie 2021 un decret care a echivalat bunurile celor două republici cu mărfurile rusești — o măsură menită să promoveze creșterea comerțului. Kremlinul stimulează o integrare economică sporită între Rusia și proxi săi ca un ”casus belli” suplimentar pentru a justifica intervenția militară pentru a apăra „interesele Rusiei” în Donbas.


[1] Forța de răspuns a NATO (NRF) – are 40000 de militari- este o forță multinațională extrem de pregătită și avansată din punct de vedere tehnologic, formată din componente terestre, aeriene, maritime și ale Forțelor de Operațiuni Speciale (SOF) pe care Alianța le poate desfășura rapid, oriunde este nevoie. Pe lângă rolul său operațional, NRF poate fi utilizat pentru o mai bună cooperare în educație și formare, exerciții sporite, sprijin pentru asistență în caz de dezastre și o mai bună utilizare a tehnologiei.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Crunta exploatare a sînului Julietei

Fiecare poveste de călătorie scrisă de Ion Cristoiu aduce ceva ce nu te aștepți, pentru că ochiul versat surprinde amănuntul pe lângă care ceilalți trec fără să-l vadă.
Cartea poate fi comandată de pe site-ul editurii Mediafax
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog