Boema – Cronica unor întâlniri memorabile

Un număr de revistă tipărit, cenzurat și retipărit

În pragul lui martie 1969 , pregăteam cu zor şi sârg numărul 3, primul număr tipărit al revistei „Universitas”, editată sub egida Consiliului UAS din Universitatea Bucureşti. Cei care „pregăteam” apariţia sa fiind Jeana Gheorgiu – redactor şef, Zoia Elena (studentă la matematică) şi subsemnatul – redactori şefi adjuncţi, plus încă alţi sufletişti: Poly Popescu, Andrei Aszody, Tori Cogan. Numărul trebuia să apară „în cinstea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională” din martie, dar, fiindcă Zoia împlinea 20 de ani în ziua de 1 martie, ea a ţinut să… o serbeze prin muncă.

Când tirajul (2000 de exemplare) a fost tras, la tipografia „Informaţia”, ne-am adus aminte că uitasem… un amănunt. Adică uitasem să ducem revista «la viză», la Direcţia Generală pentru Presă şi Tipărituri de pe lângă Consiliul de Miniştri (pe româneşte: cenzura). Drept pentru care, a doua zi dis de dimineață, am luat paginile pentru „Bun de tipar” sub braţ şi ne-am dus (Jana, Zoia, Andrei şi eu) la „Direcţie” pentru ca să le prezentăm tovarășilor isprava noastră gazetărească. Am lăsat setul de pagini la instituție, urmând să revenim peste câteva ore pentru a afla… impresiile de lectură și, evident, să primi Bun de Tipar pe ele. Numai că, și de data asta, uitasem ceva. Uitasem să le spunem… că tirajul fusese tras!

Când ne-am întors, direct în biroul directorului instituţiei, Iosif Ardeleanu, iar aceasta ne-a luat pe departe, cu o blândeţe studiată, am priceput că ceva nu-i în regulă.

— În general – a grăit tovarășul director al cenzurii politico-ideologice de partid și de stat – revista corespunde exigenţelor, dar sunt şi o serie de observaţii. După care ne-a arătat paginile de mijloc unde era publicat poemul lui George Ţărnea „Convalescenţe”.
— Este un poem politic, literatură angajată – a replicat Jana – nu înţeleg care sunt observaţiile, daţi-ne exemple.
— De exemplu, aici – a continuat imperturbabil cerberul-şef – „Priviţi-mă, tovarăşi, cum uit /copilăria vagoanelor de clasa a treia”
— Şi ce, vreţi să spuneţi că nu e adevărat? – a sărit ca arsă Zoia – , nu a spus de mai multe ori și tata că sunt unii cărora li s-a urcat funcţia la cap şi uită de unde au plecat?
— Se poate – nu s-a lăsat cenzorul şef – dar aceste lucruri le poate spune tovarășul secretar general în nemărginita sa înțelepciune, dar un student are alte treburi decât să facă asemenea afirmații.
Zoia a luat foc:
— Daaaa?! Ei bine, o să vedeţi că le poate spune şi un student!
După care, fără să mai ceară voie, a pus mâna pe telefon şi a sunat:
— Tată, avem probleme cu cenzura, vor să-i scoată poemul lui Goerge Ţărnea, care este foarte curajos. Ascultă şi tu și sunt sigură că o să îți placă: „Se prăbuşeşte-n cupe fixe, şampania de protocol/Un simplu gest făcut cu mâna şi-ai dat pământului ocol.”
Surpriză! La celălalt capăt al firului s-au auzit câteva vorbe, după care a urmat clic-ul telefonul pus în furcă.
— Vedeţi, tineri tovarăşi – ne-a luat cu binișorul Ardeleanu – că am avut dreptate? Trebuie să scoateţi poezia.
— Asta nu se mai poate acum – i-a răspuns calm Jeana.
— ???
— Nu se poate pentru că noi am tipărit tirajul.

Alb la faţă, Ardeleanu ne-a concediat, fără să mai scoată măcar o vorbuliță. Urma să ne descurcăm cum om şti. Şi ne-am descurcat!
Pe drum, Andrei, mai precaut, i-a dat un telefon tatălui său, Ioan Aszody (Iancsi baci), vechi jurnalist și i-a povestit isprava cerându-i sfatul. Răspunsul a venit glonț: Treci acasă imediat nenorocitule că vă leagă! Puteam, însă, noi, tineri ziariști militanți să părăsim tranșeele? Firește că nu! Drept pentru care, la cafeneaua „Turist”, din Piața Romană, am definitivat strategia de avarie: tragem 2000 de exemplare, așa cum le-au plăcut ochilor vigilenți ai cenzurii, iar pe cele tipărite deja le luăm „pe răspunderea noastră” ca să le distrugem! Zoia reprezentând, bineînțeles, chezăşia moral-politică pentru îndeplinirea sarcinii de organizaţie. Mai departe, nu cred că are rost să vă povestesc ce demersuri s-au făcut de la rectoratul Universității pentru ca direcția tipografiei „Informația” să dea curs acestei soluții de avarie! Pe ce considerente și, mai ales, ce nume au fost invocate…

S-a tras, așadar, tirajul nou, iar de soarta celui vechi s-a ocupat însuși Sandu Monciu (încă nu Al. Mociu-Sudinski!). Care a purces la distribuirea tirajului „necenzurat”, în cafeneaua „Tosca” la Student-club, dar şi la „Pisica epileptică”, alias „Tismana”, făcându-i reclama aferentă: Citiţi revista „Universitas”, salvată de Zoia Ceaușescu de cenzură! Numai aici puteţi citi poemul lui George Ţărnea!
Poemul care, nu peste mult timp, a apărut în revista „Echinox” . Bag seamă, colegii de la universitatea clujeană au avut mai mult noroc în lupta cu cenzura!


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Marius Tucă Show. Ion Cristoiu: Când au venit democrații la putere ne-au arătat ei ce e aceea dictatură

Invitat în cadrul emisiunii Marius Tucă Show, joi, 7 noiembrie 2019, transmisă pe Mediafax

Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”:



Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi