Bumburuza iluziilor de măritiș

Ultimul protest la care am participat a avut loc anul trecut. Împotriva traficului de persoane, împotriva exploatării femeilor, împotriva violenței asupra copiilor și femeilor, pentru respect și grijă și în lumea reală, nu numai pe hârtie. Am organizat o masă de lucru, unde să confecționăm pancarte, să nu se cheltuiască participanții. Am avut un stand cu mâncare gătită proaspăt, gratuită, și o rulotă cu diverse alte feluri de mâncare, la minut, la prețuri foarte mici. Am împărțit flori doamnelor de pe stradă. Am plătit un Dj, pentru atmosferă și alungarea plictisului. Ne-am adunat vreo 17-18 femei și-un papagal. Una dintre domnișoare a adus un papagal. Ne-am văzut de protest. În apropiere era un parc și, fiind o zi însorită, era plin de familii ieșite cu copiii la plimbare, în special mame. Nu le-a interesat.

Altădată, când erau proteste, oamenii ieșeau la geam sau la balcoane, încurajând vitejii, continuând să-și bea cafelele și întorcându-se, fără mustrări de conștiință, în fața televizorului. Acum dau doar un pic perdeaua la o parte și filmează cu telefonul. Niște tăntici care ar fi făcut mai bine să facă curat pe-acasă. Comentariile pe care le atașează postărilor de pe Facebook sau Tik-Tok sunt atât de pline de vână, de ai crede că au participat la o cursă de 100 de metri garduri.

Fenomenalul fenomen de laborator covid a scos la iveală un fapt pe care vaccinul a încercat să-l îngroape în fundul curții, și anume că Inteligența, Adevărul și Libertatea umblă pe străzi. Tocmai de aceea președinți aleși și nealeși, politicieni și jurnaliști de toate ștatele de plată și comisioanele v-au spus să stați în casă. Nu că ei ar ieși pe străzi. Pentru ei Inteligența e ca dinamita, dăunează grav simbriilor de la parteneri strategici.

Gogoașă Donald, trompeta cotcurigului de la Hollywood (observați că toate orașele, întreprinderile, mojiciile pedofililor și ale violatorilor au denumiri legate de Biblie, deși încurajează sesiuni de spiritism, în direct, chiar cu dracul, cu care au contract de publicitate) a visat că un dumnezeu, nu știm care, că el se închină la diverse prototipuri, i-a spus să transforme sistemul medical american într-unul gratuit. Și de atunci s-a apucat să fure petrol. Americanii, ca și englezii înaintea lor, ca și francezii, olandezii, belgienii și toți ceilalți mari colonizatori s-au învățat să trăiască bine pe resursele altora. În timp ce le dau lecții de etică și etichetă. Nici americanii nu au protestat că America s-a îmbogățit pe furt și terorism, nici măcar acum când acțiunile se desfășoară la vedere.

În România, Nicușor rămâne într-o relație de aiuritor concubinaj cu vreo cincisprezece familii din Vaslui, în timp ce așteaptă o propunere cu mult mai indecentă din partea partenerului strategic american. Nu am să comentez despre ghizii în psihologia dormitoarelor care se tot preumblă pe la București, căutând să pună mâna pe inflamabilul dar de nuntă, ci am să protestez parabolant, de dragul cuvintelor.

Cu foarte mulți ani în urmă, în cretacicul socialismului românesc, tata a avut un director dintr-un material care astăzi nu se mai fabrică. Un tip inteligent, citit, foarte bun organizator și de succes. Nu a ridicat niciodată glasul la nimeni. Deși un tip subțiratic, emana putere și obliga la respect. Ajunsese director peste jumătate de oraș, iar orașul înflorea. Ca orice împărat avea o fată. Deșteaptă ca tac-su! Cu toate că maică-sa era o femeie mărunțică, iar tatăl de talie mijlocie, genul căruia îi stă bine în costum, fata, frumoasă nu zic ba, era de talia surorilor Williams. Dacă se oprea la terasă, nu mai era nevoie de umbrelă de soare. Și a venit vremea să se mărite … Maică-sa se cam plângea, cui n-avea ce face și trebuia s-o asculte, că atât își mai dorea, s-o vadă măritată, știind cât de greu era de găsit unul pe măsură. Până la urmă fata a găsit un coleg de facultate, un pârlit, care numai la gândul că avea șansa să moștenească niște conturi în valută și o vilă în intravilan a trecut cu vederea peste toate excesele de gustibus. Întreaga familie era fericită, la nuntă își anunțaseră prezența toate neamurile din județ. Se mai aduna câte ceva și pentru alte conturi. Numai directorul, tatăl fericitei, stătea îngândurat. Până la urmă și-a făcut curaj și a făcut o vizită fabricii de mobilă din localitate. În biroul directorului fabricii nu a fost invitat decât maistrul celei mai talentate echipe din fabrică. Directorul împărat a cerut ca niciun cuvânt să nu scape la ziar. După care a deschis discuția despre pat. Trebuia să fie unul cu triplă întăritură, lemn și metal, rezistent la cutremur. Maistrul l-a bănuit de cuibușor de nebunii, dar avântul i-a fost tăiat brusc de vestea nunții tenismenei. Fabrica a preluat comanda, totul a mers ca uns. Soțul a avut nevoie de câteva discrete îngrijiri medicale. În noaptea nunții s-a rupt patul.

Nicușor Dan nu se poate juca nici măcar cu copii de teapa lui, cum să dai un minor pe mâna unei Americi care e servită la micul dejun cu macaraua?