Campanie cristoiublog. 20 de întrebări pentru cei care gestionează criza sanitară

În colaborare cu cititorii site-ului, echipa cristoiublog a formulat un set de întrebări ale căror răspunsuri ar putea face, cât de cât, lumină în acest noian de incertitudini.

Date fiind numeroasele anomalii și contradicții din datele oferite publicului despre criza sanitară actuală, rugăm experții din instituțiile statului care gestionează situația (DSU, GCS etc.) să răspundă public la următoarele întrebări:

1. Cine a stabilit că poate fi declarat un „deces datorat infecției cu SARS-CoV-2” chiar dacă rezultatele testelor sunt negative și care este explicația medicală pentru o astfel de posibilitate?
2. Câte dintre decesele declarate oficial sunt confirmate de necropsie?
3. Există cazuri de cancer, AVC, infarct etc și alte cauze frecvente de deces care au fost trecute în statistica „deceselor COVID-19”, uneori chiar și fără testare sau cu două rezultate negative la testare? Dacă da, câte?
4. Câte testări pentru gripa A au fost făcute pacienților cu simptomatologie similară cu a bolii COVID-19?
5. Care este marja de eroare a testelor RT PCR utilizate? Aveți vreo estimare a numărului de persoane cu rezultat fals-pozitiv care ajung în spital și a numărului de persoane cu test fals-negativ care își văd de viața lor?
6. Există posibilitatea ca un singur pacient să aibă rezultate pozitive atât la testul pentru SARS-CoV-2, cât și la cel pentru gripa A? Dacă da, ce boală are pacientul și cum se face diagnosticul diferențial?
7. Din statisticile pe care le aveți, în anii trecuți câte persoane confirmate ca bolnave de gripa A au fost „asimptomatice”?
8. De ce sunt testate persoane fără niciun simptom? Mai există vreo afecțiune în istoria medicinei pentru care au fost testate în masă persoane fără simptome de boală?
9. Care este proporția de „bolnavi asimptomatici” din numărul de „infectați” raportat oficial?
10. Care e numărul de cazuri de gripă luate în evidență și la ce nivel se află în raport cu media pe ultimii cinci ani?
11. Dacă un pacient se prezintă la medic cu simptome și primește un rezultat pozitiv SARS-CoV-2, sunt investigate și alte cauze probabile ale simptomelor respective?
12. Care sunt riscurile la care se supune un pacient care suferă de altă boală și, din cauza testului SARS-CoV-2 pozitiv, e tratat de COVID-19, nu de boala respectivă?
13. Care este numărul cazurilor de cancer sau alte maladii cu potențial letal care s-au agravat ori au rămas nedescoperite din martie și până astăzi, din cauza măsurilor de combatere a noului coronavirus?
14. Cine verifică acuratețea datelor furnizate pentru întocmirea statisticilor COVID-19?
15. Există verificări externe ale rezultatelor raportate de laboratoare? Dacă nu, de ce?
16. Există rezultate echivoce la testul RT PCR? Dacă da, câte dintre ele ajung în statistici ca pozitive și câte ca negative?
17. Cum explicați proporția testelor pozitive din numărul total de teste e în continuă creștere în zilele de luni?
18. Ce interpretare dați numărului foarte mic de persoane „pozitive la retestare”? De ce este de șapte ori mai mic decât în urmă cu trei luni?
19. Presupunând că puteți oferi răspunsuri valide la întrebările de mai sus, care este motivul pentru care masca e obligatorie dacă o persoană stă în picioare, dar poate fi dată jos dacă persoana se așază? (Pe lângă o persoană care stă la terasă fără mască pot trece zeci sau sute de persoane care sunt obligate să poarte mască. Și invers, o persoană purtătoare de mască poate fi nevoită uneori să treacă printre zeci de persoane care nu poartă mască.)
20. De ce nu este publicată statistica afecțiunilor de care suferă persoanele internate la ATI?