Când cei care au copiat două rezumate pe “goagăl” nu vor mai conduce țară asta, vom fi salvați

O supă chioară în care plutește stingher o urmă de morcov.
O mâna de orez parțial fiert sau niște cartofi din fulgi.
O eugenie, simbolul fericit al unei copilării comuniste.
Așa își tratează statul român cetățenii internați în spitale de stat.
Cu imens dispreț, cu ura și scârbă.
Dacă vrei să vezi imaginea reală a poporului român, considerat de Stat și reprezentanții lui doar o vacă de muls taxe și impozite, este de ajuns să mergi în sala de așteptare a unui spital.
Oameni necăjiți, bolnavi și epuizați, așteaptă în zadar un semn de bunăvoința de la deținătorul puterii, uneori un portar, alteori o sora, ambii plictisiți și superiori.
Istoria noastră de popor cotropit, învățat să plece capul și să tacă, ne-a marcat destinul și gena.
Oriunde mergem, orice am face, suntem atenți să nu atragem mania celor de la putere, oricine ar fi ei.
Tăcerea, moștenită de pe vremea Europei libere ascultate prin colțuri de bucătărie, e singură soluție salvatoare în mintea unui popor marcat de frică.
Cum vrem să schimbăm ceva când noi suntem obișnuiți doar să tăcem și să ne urăm unii pe alții?
Lupta corp la corp pentru o portocală sau o pâine am transmis-o din generație în generație.
Obsesia de a ne uită în ograda celuilalt și de a-l invidia, dorința ca celuilalt să îi meargă rău pentru ca noi să putem supraviețui, preocuparea permanentă de a ne exhiba reușitele materiale, toate astea ne-au transformat într-un popor urat, morocănos, rău.
Avem o șansă.
Se numește educație.
La baza ei stă bunul simt.
Când ne vom întoarce la valorile bunicilor noștri, vom fi salvați.
Când medicii vor deveni din stăpâni slujitori ai binelui, vom fi salvați.
Când judecătorii vor vedea în față lor oameni și nu dosare, vom fi salvați.
Când nu vom mai lasă țara pe mâna oricui, pentru că nu ne pasă, pentru că ne e lene, pentru că oricum nu putem schimbă nimic, atunci vom fi salvați.
Când cei care au copiat două rezumate pe “goagăl” nu vor mai conduce țară asta, vom fi salvați.
Timpul hoților și proștilor este limitat, chiar dacă nu pare.
Timpul impostorilor, făcuți “mari” la apelul de seară, va trece.
Va veni și vremea copiilor școliți pe bune, a oamenilor cu bună creștere și educație.
A celor care, duminică de duminică, sunt în față Altarului, rugându-se pentru toți și toate.
A celor care cred în șansă poporului asta amărât, care a avut prea mult timp parte doar de analfabeți și bețivi, de drogați și impostori, papagali care urlă și dansează bezmetic, prefăcându-se că le pasă.
Și va veni vremea în care bolnavii nu vor mai fi umiliți, nu vor mai muri prin spitale insalubre, ale căror pereți se prăbușesc peste paturi, vegheați de medici căutători de arginți…
Și va veni și vremea celor iubitori de dreptate și adevăr.
Și va veni, odată, și vremea Lui Dumnezeu…
Depinde doar de noi. (Sursa: Facebook Adriana Stoicescu)