Frans Timmermans, prim vice-președintele al Comisiei Europene: „Sper că România va veni în curând cu un plan de renunţare totală la cărbune. Această resursă nu are niciun viitor”
Într-o bombă, la un deț cu minerii din Vale
Deva, 2005. Am ajuns aici în mai, când îți era lumea mai dragă, din punct de vedere calendaristic. Am coordonat relansarea unui ziar, Gazeta de Hunedoara. Din cauza conflictelor mele cu mai marii politici, am considerat Deva un autoexil mai… Citiți tot articolul
La noi, până și tragediile-s de râs. Isteric
Ședința de bilanț a Departamentului pentru Situații de Urgență, de azi, a fost moartea pasiunii. Lungă și plictisitoare, de îmi rezemam capul cu andrele să nu mi se prăbușească pe laptop, să stric bunătate de aparat. Între spectacolul pe care-l… Citiți tot articolul
În treaba cu studenții, PSD a dat, dar a și luat
Dragnea, poate și de dragul Irinei, tânăra și zburdalnica lui iubită, a decis să fie cool și să execute un număr de hipstereală, și le-a dat studenților bilete de tren gratuite. Unde vor ei, nu pe traseul casă-universitate. Citiți tot articolul
Zbor deasupra căruței cu paiațe
Azi dimineață, am scos capul din știri, mi-am aruncat privirea pe geam și m-am auzit fredonând (noroc că stau singură): Macarale râd în soare… pam, pam. Da, era un soare de primăvară, de imediat mi-a venit în cap o motivațională:… Citiți tot articolul
Poveștile despre vaccin, fascinante ca O mie și una de nopți
Urc în autobuzul 300 la capăt de linie și merg până la capăt de linie. Mă așez pe primele scaune de după locul gol de pe culoar, cel care, teoretic, este pentru cărucioare și scaune cu rotile. Când am fost… Citiți tot articolul
Cea mai frumoasă și delicată scenă de dragoste, la un pas de divorț
Într-un local, la mine în cartier. Eu așteptam pe cineva. Am remarcat cuplul de la masa de lângă mine. Aveau în jur de 40 de ani și se priveau, dar nu-și vorbeau.
Ea, o doamnă subțirică, dar se vedea că-i… Citiți tot articolul
Vaccinul, adus cu mașina de înghețată, este livrat în cutii de pizza
Conferința de presă a președintelui Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, la care au fost invitați și alți oficiali din domeniul Sănătății, a început cu un schimb de priviri ucigașe. S-ar fi putut… Citiți tot articolul
Fericirea pe un peron
31 decembrie, ultima zi anului care ne-a dat viețile peste cap. Mai sunt câteva ore și eu sunt pe stradă. Sunt fericită, chiar sunt.
Cobor la metrou, la Apărători. Pustiu. Doar linii de cale ferată reci și primejdioase, de care… Citiți tot articolul
Ceremonia aducerii vaccinului în România, un scenariu care ar câștiga toate categoriile la Zmeura de Aur
La Paști, am fost la biserica din Bucureștii Noi să fac un interviu cu preotul paroh, transmis în direct la cristoiuTv. Nu voi uita niciodată emoțiile preotului, care venea de la aeroport cu Lumina Sfântă. Emoții autentice. Îi tremurau… Citiți tot articolul
Vorba dulce mult aduce
„V-am spus că sunt om de cuvânt”, mi-a zis în pragul ușii și mi-a zâmbit cu ochii. Mi-a zâmbit și normal, doar că masca, degeaba scrie pe ea „zâmbesc”, oprește și bucuriile și ascunde tristețile.
Era curierul, pe care-l așteptam… Citiți tot articolul
Video. Presa nu trebuie să fie gura lumii, ci vocea ei
Am avut un dialog interesant cu Vlad Gafencu, un tânăr pe care îl apreciez pentru curajul de a încerca să deslușească tainele lumii în care el este pregătit să se avânte. M-a invitat la un interviu și am fost plăcut surprinsă de seriozitatea și curiozitatea lui. Citiți tot articolul
Tonul face muzica. De la parangheliile lui Orban la rigiditatea lui Ciucă
Înainte de a intra în subiect, trebuie să fac o descriere a atmosferei pe care o crea Ludovic Orban, aflat în circumstanțe oficiale, care presupun, cât de cât, o solemnitate. În afară de întâlnirile cu Iohannis, la care nici Mr. Bean nu și-ar permite să facă glume.
Orban este un tip ludic, asta se știe. E genul de om care, dacă ar prinde-o pe Ursula von der Leyen de buci și i-ar zice „hai încoace să te țuc”, asistența nu s-ar declara oripilată și nici nu și-ar face cruci în rafală. Bine, nu și-ar face deloc cruci, să nu pară medievală. Asistența, nu Ursula. Zic de cei care-i știu năravul, nu de frau Merkel. Citiți tot articolul
Talentul de a vinde becuri, să fie lumină în ziua votului
La toate alegerile, dimineața mă trezeam cu sentimentul că sunt importantă. O vreme mă credeam importantă și când așteptam, ca fraiera, să vină principalii candidați la vot, să le bag microfonul în gură și ei să îndruge bălării. Apoi, faza asta mi s-a părut curată pierdere de timp. Acum, noroc cu live pe Facebook, că nu mai trebuie să stau după ei. Dar nu de asta mă simțeam importantă, ci pentru faptul că mă duceam să votez. Citiți tot articolul
Guvernul PNL sau rețeta de succes a manipulării și minciunii
Când te atacă cineva pe stradă, ești dispus să-i dai tot de bună voie, doar să te lase în pace. Când mergi la bancă să faci un credit, după ce dovedești că ai de unde să-l plătești, ești tratat cu atenție, scuturat de scame, ținut pe palme. După „semnați aici”, devii un oarecare, un îndatorat, vânat continuu de bancă. Pentru că, în notițele de la subsol, pe care nu aveai cum să le citești nici cu ochelari, s-au strecurat condițiile lor. Citiți tot articolul
Cu căciulile pe frunte stăm de veacuri ca un munte. Cu frunțile plecate
Pentru că aplauzele din sală se auzeau tot mai tare, am revenit pe scenă și am mai zis o dată, cu toată puterea: Din zei de-am fi scoborâtori/C-o moarte tot suntem datori/ Dar nu-i totuna leu șă mori/ Ori câine-nlănțuit.
Tot căminul s-a ridicat în picioare și aplaudau. Am avut acest flash, de la serbarea din școala generală, azi dimineață, după ce am vorbit cu colega și prietena mea, Adriana Balint. Era contrariată că, la pastilele ei, unii comentează că are atâta curaj deoarece are pe cineva în spate, că se miră lumea că nu se teme. Citiți tot articolul
În 2014, de bucurie, oamenii se salutau cu „Guten Tag”. Pentru „Auf Wiedersehen” e prea târziu
În anul 2000, imediat după alegerile locale, a fost o ședință a ADR Centru la Prefectura Mureș, că se făceau prin rotație în toate județele. Discuții despre fondurile de preaderare. Toți de acolo erau în acțiune. Discutau, făceau schimb de impresii, și politice, și personale. Un singur om, cam la mijlocul rândului, chiar în fața mea, stătea ca lemnul. Că oficialii stăteau la masă, iar presa pe scaunele de lângă perete. Citiți tot articolul
