Palatul Cecilienhof, din Postdam – unde s-a decis ├«mp─âr╚Ťirea Germaniei

Palatul Cecilienhof, din Postdam, unde s-a ╚Ťinut Conferin╚Ťa intrat─â ├«n Istorie drept Conferin╚Ťa de la Postdam, din 16 iulie p├ón─â pe 2 august 1945, la care au participat reprezentan╚Ťii Uniunii Sovietice, Angliei ╚Öi Statelor Unite ale Americii: Secretarul General al CC al PCUS, Iosif Vissarionovici Stalin, Primul-ministru englez, Clement Attlee ╚Öi, respectiv, Pre╚Öedintele american, Harry S. Truman. De╚Öi aici s-a decis ├«mp─âr╚Ťirea Germaniei de c─âtre ├«nving─âtori, nem╚Ťii n-au d─âr├«mat cl─âdirea. Citi╚Ťi tot articolul

Crac de Chevaliers – m─ârturia ├«n piatr─â a Cruciadelor

C├«nd am fost ├«n Siria, am ╚Ťinut neap─ârat s─â vizitez, ├«mpreun─â cu ceilal╚Ťi membri ai grupului de jurnali╚Öti, unul dintre cele mai ├«nsemnate monumentele ╚Ť─ârii, trecut ├«n Patrimoniul mondial UNESCO: Crac de Chevaliers, cel mai cunoscut Castel medieval din lume, a╚Öezat nu departe de Oms, m─ârturie ca Cruciadelor. N-am sc─âpat prilejul de a face mai multe poze, dintre care pun ├«n aceast─â pagin─â c├«teva. Castelul avea 3000 de metri p─âtra╚Ťi, 13 turnuri ╚Öi putea g─âzdui 5000 de solda╚Ťi cu caii lor, cu echipament ╚Öi provizii timp de 5 ani, f─âr─â s─â ias─â din incint─â. A fost fort─ârea╚Ť─â de necucerit a Cavalerilor Ospitalieri ├«ntre 1142 ╚Öi 1271. Pu╚Ťine ╚Ötiri m-au tulburat precum cea descoperit─â pe c├«teva site-uri cu pu╚Ťin timp ├«n urm─â: ÔÇŁCastelul cruciatilor a cazut victima razboiului civil din Siria. Pagubele aduse structurii de piatra, inscrisa in patrimoniul mondial UNESCO, sunt ireparabile. Luptele din urma cu 900 de ani n-au lasat atatea rani cate a produs razboiul civil din zilele noastre: artileria grea i-a distrus zidurile, un atac aerian i-a gaurit acoperi╚Öul si srapnelul a distrus obiectele religioase.ÔÇŁ Citi╚Ťi tot articolul

Palmira – un ora╚Ö roman ├«n Siria

R─âzboiul civil din Siria ne-a f─âcut s─â uit─âm (dac─â am ╚Ötiut vreodat─â) c─â aici se g─âsesc ╚Öi pot fi vizitate ruinele ora╚Öului roman Palmira, parte a provinciei Siria, sub Tiberius, nod comercial ├«ntre Roma ╚Öi Orientul Dep─ârtat. Vizit├«nd Palmira ├«n 129, ├Ämp─âratul c─âl─âtor Hadrian a proclamat ora╚Öul ora╚Ö liber ╚Öi l-a botezat Palmira Hadriana. ╚śtie cineva cui apar╚Ťine azi Palmira? Regimului Assad sau rebelilor? Citi╚Ťi tot articolul

O imagine simbol a secolului XX – Che Guevara mort

9 octombrie 1967. Bolivia. Dup─â ce-a fost executat, corpul lui Che Guevara a fost dus ├«n or─â╚Öelul Vallegrande pentru a fi expus ├«n spitalul local.┬áImaginea lui Che Guevara ├«ntins pe patul de spital, ├«nconjurat de militari tembeli, care pozeaz─â ├«n jurul mortului, ┬áa devenit una dintre imaginile simbol ale Secolului XX.Ca ╚Öi ├«n cazul lui Pilat, condamnat s─â nu ╚Ötie nimeni de existen╚Ťa lui, dac─â n-ar fi avut incredibilul noroc de-al judeca pe Iisus, to╚Ťi cei implica╚Ťi ├«n asasinarea lui Che Guevara au r─âmas ├«n Istorie datorit─â ├«nt├«mpl─ârii de a-l fi ucis pe marele revolu╚Ťionar. Citi╚Ťi tot articolul

Vila lui Hadrian- propaganda Romei antice imperiale prin colosal

Nu departe de Roma, mai precis la ╚Öase kilometri de Tivoli, se g─âse╚Öte unul dintre cele mai interesante site-uri care depun m─ârturie despre m─âre╚Ťia Romei antice imperiale: Vila lui Hadrian. Ridicat─â de ├Ämp─âratul Hadrian (117-138), unul dintre ├«mp─âra╚Ťii gospodari ai Imperiului Roman, ├«ntre 118-134, Vila a fost re╚Öedin╚Ťa de var─â nu numai a lui Hadrian, dar ╚Öi succesorilor s─âi. Dincolo de influen╚Ťa artei grece╚Öti (explicabil─â prin dragostea lui Hadrian fa╚Ť─â de Grecia antic─â), re╚Öedin╚Ťa, ├«ntins─â pe 120 de hectare, ne dovede╚Öte ├«n chip str─âlucit c─â pentru romani construc╚Ťiile erau ╚Öi un instrument de propagand─â prin intermediul colosalului. Citi╚Ťi tot articolul

Cotidianul bucureștean în 1962

S-au publicat ╚Öi se public─â multe imagini ale Bucure╚Ötilor din anii interbelici. Dar Bucure╚Ötii din anii comunismului, cum ar─âtau? E o ├«ntrebare pe care ╚Öi-o pun chiar ╚Öi bucure╚Ötenii care au apucat s─â tr─âiasc─â ├«n Bucure╚Ötii din anii comunismului. Un r─âspuns le d─âm noi reproduc├«nd din┬áGhidul Bucure╚Ötii, ap─ârut ├«n 1962, la editura Meridiane, imagini ale Capitalei la ├«nceputul anilor 70. Azi: Imagini din cotidian. Citi╚Ťi tot articolul

Simboluri comuniste în Bucureștii din 1962

S-au publicat ╚Öi se public─â multe imagini ale Bucure╚Ötilor din anii interbelici. Dar Bucure╚Ötii din anii comunismului, cum ar─âtau? E o ├«ntrebare pe care ╚Öi-o pun chiar ╚Öi bucure╚Ötenii care au apucat s─â tr─âiasc─â ├«n Bucure╚Ötii din anii comunismului. Un r─âspuns le d─âm noi reproduc├«nd din Ghidul Bucure╚Ötii, ap─ârut ├«n 1962, la editura Meridiane, imagini ale Capitalei la ├«nceputul anilor 60. Azi: Muzee, monumente, cl─âdiri comuniste. Citi╚Ťi tot articolul

Cum ar trebui s─â arate Arcul de triumf

Num─ârul din noiembrie-decembrie 1926 al revistei Ilustra╚Ťia reproduce macheta Arcului de triumf din Bucure╚Öti ├«n viziunea arhitectului Petre Antonescu. Ceremonia inaugur─ârii a avut loc la 1 decembrie 1936, c├ónd se ├«mplineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Rom├ónia. Au participat: Regele Carol al II-lea, Regina Maria, prin╚Ťul mo╚Ötenitor Mihai, membrii guvernului Rom├óniei ╚Öi numero╚Öi invita╚Ťi de onoare din ╚Ťar─â ╚Öi din str─âin─âtate. Compara╚Ťi Arcul de triumf al creatorului cu Arcul de triumf de acum! Citi╚Ťi tot articolul
1 10 11 12 13 14
La 26 mai 2019 a avut loc o fraudă uriașă pentru ca Liviu Dragnea să poată fi scos din joc prin condamnarea cu executare
Motto:
ÔÇ×├Än toate manifest─ârile mele, ├«n literatur─â, ├«n pres─â, ╚Öi ├«n mica existen╚Ť─â a bietului om am fost ├«ntotdeauna contra, chiar c├ónd eram obligat la pentru. Am fost un b─â╚Ť ├«n roat─â. F─âr─â s─â vreau.ÔÇŁ
- Tudor Arghezi
Comand─â online ÔÇ×Prizonier ├«n ├«nchisoarea c─âr╚ŤilorÔÇŁ: