Interdicții pentru posteritate

Încă de la începutul veacului al XVIII-lea, Autoritățile de la Roma avertizau asupra interdicției de a arunca murdării pe stradă. Deosebirea față de azi constă în plasarea acestor interdicții pe plăcuțe de marmură, fixate în ziduri. Ca și cum s-ar fi vrut ca și noi, cei din secolul XXI, să le citim.Să le citim, nu neapărat să le și respectăm. Citiți tot articolul

Țiganii erau romi încă din 1924

S-a discutat mult la noi, în ultima vreme despre ceea ce s-a numit trăsnaia de a le zice țiganilor romi, punîndu-se inițiativa în exclusivitate pe seama postdecembrismului. Un articol apărut în revista Rampa din 28 martie 1924 ne arată însă că denumirea de romi circula încă din primii ani interbelici. Citiți tot articolul

Casa della Fornarina

Pe Via di Porta Settimiana, în Trastevere, Roma, se află Casa della Fornarina. Potrivit legendei, aici ar fi locuit Margherita Luti, cunoscută sub numele de La Fornarina, amanta lui Rafael. S-ar fi cunoscut în timp ce el lucra la frescele Vilei Farnesina, nu departe de Brutărie. Ea se ocupa de aducerea pîinii comandate de clienți. Fiind vorba de o ”femeie decăzută”, Rafael a îndepărtat-o de patul lui de moarte, pentru a fi absolvit de păcate. Margherita s-a făcut călugăriță după moartea pictorului. Citiți tot articolul

Zbuciumatul destin al unui monument: Statuia ecvestră a lui Ferdinand Întregitorul, de la Oradea

Sub titlul La granița noastră, revista Ilustrația din februarie 1925 publică fotografia Statuii ecvestre a lui Ferdinand Întregitorul de la Oradea, dezvelite la 21 noiembrie 1924 în Piața Unirii din Oradea, dezvelite la 21 noiembrie 1924 în Piața Unirii din Oradea. Anterior, aici fusese statuia statuia regelui maghiar Ladislau cel Sfânt, mutată, în urma ședinței de Consiliu Orășenesc din 26 iunie 1923, în curtea reşedinţei episcopale Romano-Catolice. Destinul acestei statui urmează destinul poporului român în vremurile tulburi ale secolului XX. În septembrie 1940, după Dictatul de la Viena, autoritățile românești o demontează și o trimit la Beiuș, noua reședință a județului. Ungurii pun în loc statuia lui Horthy. Citiți tot articolul

10 Mai 1940 – Parada iluzionării

Parada de 10 Mai 1940 e ultima desfășurare de forțe a Dictaturii carliste menită a întreține iluzia unei Românii înarmate pînă-n dinți. Vor veni Cedarea Basarabiei și Cedarea Ardealului fără a trage un foc de armă, deși Carol al II-lea se angajase că Nici o palmă de pămînt nu vom ceda! Citiți tot articolul

Războiul ruso-finlandez în presa română

Cunoscut și sub numele de Războiul de iarnă, Războiul dintre Uniunea Sovietică și Finlanda (30 noiembrie 1939 - 12 martie 1940) ca urmare a atacării țării nordice de către colosul de la Răsărit, a fost urmărit în România cu interes, dar mai ales cu simpatie pentru bravul popor finlandez. Presa noastră i-a ținut la curent pe români cu mersul luptelor. În imagine: o întreagă pagină dedicată de Revista ilustrată din 30 ianuarie 1940 Bombardării orașului Helsinki. Citiți tot articolul
1 11 12 13 14 15 17
Filmele lui decembrie ’89 comentate de Ion Cristoiu
Nu cred că moțiunea va trece
Am venit. Am văzut. Am filmat | Etna – vulcanul care scoate mai multe parale decât lavă
Circulă pe Net