Sub Carol al II-lea, Munca era însoțită de Voie bună!

  Printre alte fantezii propagandistice din perioada Dictaturii lui Carol al II-lea se numără și Programul vesel intitulat Muncă și voie bună, inițiat printr-un Jurnal al Consiliului de Miniștri din vara lui 1938 și autorizat prin Legea pentru organizarea activității „Muncă și voie bună”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, 108, nr. 044, 22 februarie 1940. Programul, dezvoltat de Mihai Ralea, ministrul Muncii, se voia unul dedicat muncitorilor, care urmau să muncească voioși. În realitate, el era una dintre formele de propagandă oficială a carlismului. Citiți tot articolul

Adevărata Sală a Tronului Regal, pe care n-o vom vedea niciodată

Românilor de azi au posibilitatea de a vedea, pe parcursul unei vizite contracost la fostul Palat Regal, actualmente Muzeul Național de Artă al României, Sala Tronului Regal. Sub genericul Vizite istorice ghidate în spațiile istorice din corpul central al Palatului Regal (Sufrageria Regală, Sala Tronului şi Scara Voievozilor) vizitele se organizează o dată pe lună, sâmbăta şi duminica. Rară și cu complicații, vizitarea Sălii Tronului nu-ți aduce în față fosta Sală a Tronului, ci un simulacru. Adevărata Sală a Tronului, din 1937, o vedem în imaginea care însoțește acest text. Dar, vorba franțuzului În lipsă de altceva mai bun te culci și cu nevastă-ta. Citiți tot articolul

Arhitectura benzinăriilor interbelice

Chiar dacă nu prea multe sau poate tocmai de aceea, benzinăriile interbelice constituiau preocupări pentru Arhitectura românească. Dovada? Revista trimestrială Arhitectura din aprilie-iunie 1940 tipărește un articol dedicat arhitecturii benzinăriilor din România. Reproducerilor unor stații de benzină din țară ne conving că o benzinărie se construia după un proiect arhitectural ambițios. Potrivit explicației la o poză, una dintre benzinării se afla în Piața Victoriei din București, Piața Guvernului de azi. Pe unde se găsea, oare, în Piață? Citiți tot articolul

Rebeliunea Legionară din ianuarie 1941 pe pagina întîi a ziarului Timpul

Cum fac față ziarele interbelice evenimentelor în desfășurare, mai ales celor al căror rezultat în Bătălia pentru Putere e greu de anticipat? Ne răspunde felul în care Timpul, ziarul lui Grigore Gafencu, a reflectat Rebeliunea legionară din 21 22 ianuarie 1941. Evenimentele despre care scrie Timpul pe pagina întîi s-au desfășurat între 19 și 23 ianuarie 1941. Mai mult decît important de precizat: În anii interbelici ziarele noastre apăreau antedatat cu o zi. Astfel, ziarul Timpul datat 21 ianuarie 1941 a apărut în după-amiaza lui 20 ianuarie 1941, fiind dat la tipar pe 20 ianuarie 1941, la prînz. Prin urmare, deși datat 21 ianuarie 1941, Timpul n-a reușit să prindă evenimentele din 20 ianuarie 1941, după amiaza. Citiți tot articolul

Campanie electorală comunistă pentru sătence

La 28 martie 1948 au loc în România, devenită Republică Populară Română, alegeri parlamentare. Oricît ar părea de ciudat, stalinismul nu biruise complet. Comuniștii mai păstrau cît de cît regulile democrației adevărate, care nu devenise încă democrație populară. Așa se explică prezentare la vot a PMR într-o așa zisă coaliție electorală alcătuită din PMR, Frontul Plugarilor, Partidul Național Popular, Uniunea Populară Maghiară. Coaliția, intitulată Frontul Democrației Populare, are drept semn electoral, ca și în 1946, Soarele și va cîștiga alegerile cu 97,83 % din voturi. Ea e sprijinită de organizații satelit ale PMR, cum ar fi de pildădă, Uniunea Femeilor Democrate din România. Citiți tot articolul

Cursul scurt- cea mai citată carte în anii stalinismului românesc

Puține cărți tipărite au avut parte în România de un cult atît de mare precum Istoria Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, popularizată sub sintagma Cursul scurt în anii colonizării noastre de către URSS. Deși oficial era produsul unei Comisii, propaganda sovietică întreținea legenda implicării lui Stalin dacă nu în scrierea volumului, atunci măcar în stilizarea acestuia. Comuniștii, activiștii îndeosebi aveau datoria revoluționară de a ști Cursul scurt aproape pe de rost, de a da citate din el în orice împrejurare și de-al invoca în ceea ce se numea munca de lămurire a celorlalți. De precizat că o însemnare mai aparte pe una dintre paginile cărții te putea trimite direct în lagăr. Supun atenției cititorilor mai multe ediții din Cursul scurt apărute în limba română, conștient că mă refer la un document istoric. Citiți tot articolul

În amintirea lui Willy Brandt

Orașul hanseatic Lubeck se mîndrește cu fii săi de seamă. Unul dintre ei se numește Willy Brandt și a fost cancelarul Germaniei care a făcut deschiderea RFG spre Est (Ostpolitik). În casa de pe Königstraße 2, Fundația Cancelarul Federal Willy Brandt, cu sediul la Berlin, înființată de Bundestag în 1994, a amenajat un Centru complex- centru educațional, muzeu și memoria, deschis în 2007. Un fost conducător al Germaniei a cărei amintire i-o cultivă posteritatea. Cu excepția celor doi Regi ai României - Carol I și Ferndinand - mai știți vreun conducător al României din Epoca modernă care să fie cultivat de românii de azi? Citiți tot articolul

Prima cursă automobilistică din România

Venit la BAR, la locul în care-mi fac veacul, profesorul Nicolae Noica, un fost ministru care a reușit să se afirme strălucit în cercetarea de arhive, mi-a dat această fotografie document: A primei plimbări București – Giurgiu și viceversa din 23 septembrie 1904, de fapt prima cursă de automobile organizată pe teritoriul românesc. Potrivit înscrisului, fotografia surprinde mașinile înainte de plecarea în cursă, la începutul Aleii Filaret. Citiți tot articolul

Bunkerul lui Paulus de la Stalingrad

La Volgograd, fostul Stalingrad, cel mai interesant Muzeu mi s-a părut Muzeul intitulat Pamyat – Muzeul Memoriei- amenajat în subsolul fostului Univermag acolo unde Mareșalului Paulus, comandantul Armatei a 6-a, și-a avut ultimul comandament înainte de a se preda, la 31 ianuarie 1943. Citiți tot articolul
1 3 4 5 6 7 14
Interviu cu Alexandru Cumpănașu, despre cazul Caracal, despre candidatura lui la președinție

Miercuri, 4 septembrie 2019, de la ora 19.00 la ora 20.00, la emisiunea „Gândurile lui Cristoiu”, am avut un dialog cu Alexandru Cumpănașu. Aceasta este redarea integrală a emisiunii.

Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: