Gîndul lui Cristoiu de sîmbătă, 8 iunie 2019

Gândurile lui Cristoiu: PSD are nevoie de un lider, de talia lui Dragnea. Trebuie să fie unul dintre puciști

Emisiunea Gândurile lui Cristoiu, înregistrată și transmisă până acum duminică, va fi în direct, în fiecare joi, de la ora 19.00, pe Mediafax.ro și Gandul.info. Prima ediție live a emisiunii a fost transmisă joi, 6 iunie, de la ora 19.00, iar printre subiectele analizate s-a numărat situația din PSD, consultările de la Cotroceni, conflictul dintre Ludovic Orban și Rareș Bogdan, precum și dosarul Băsescu, înaintat de CNSAS Curții de Apel București. Voi publica textul integral al emisiunii în două ediții, sîmbătă și duminică, ale cristoiublog.ro. Monica Mihai: Bun găsit la o nouă ediție a emisiunii „Gândurile lui Cristoiu”, o emisie în direct, alături de mine se află analistul politic și jurnalistul Ion Cristoiu, bine v-am găsit, tot în direct! Ion Cristoiu: Adică nu indirect, ci în direct. Monica Mihai: În direct, nu indirect. A fost o săptămână agitată, pe plan intern președintele Klaus Iohannis a convocat partidele în această săptămână, la consultări la Palatul Cotroceni, aceștia s-au prezentat rând pe rând după care fiecare și-a spus punctul de vedere referitor la ceea ce s-a stabilit împreună cu președintele Iohannis, sunt mișcări interesante în Partidul Național Liberal despre care va trebuie să discutăm. Partidul Social Democrat a rămas sub cârmuirea Vioricăi Dăncilă trebuie să vedem exact care sunt polii de putere și este o întrebare interesantă dacă Traian Băsescu mai ajunge în Parlamentul European, având în vedere ultimele informații care au apărut cu privire la CNSAS. Avem bineînțeles editorialul săptămânii dar și Top 5 politicieni ai săptămânii rubrica noastră permanentă din emisiune. Haideți să începem cu primul subiect consultările care au avut loc în această săptămână la Palatul Cotroceni, consultări convocate și anunțate încă de săptămâna trecută de președintele Klaus Iohannis în zilele de marți și de miercuri partidele din România s-au prezentat la discuții cu președintele Klaus Iohannis, acesta inițial a spus că vor discuta despre cum să aplice votul românilor de la referendum în legislație, până la urmă la finalul discuțiilor se pare că președintele Klaus Iohannis s-a răzgândit cu privire la referendum și ne-a vorbit despre un acord.

Citiți tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de vineri, 7 iunie 2019

„Acordul național” propus de Klaus Iohannis în locul Referendumului de Revizuire a Constituției – o tentativă stîngace de a-și păcăli din nou electoratul

Marți, 4 iunie 2019, Klaus Iohannis ține o conferință de presă dedicată transpunerii în practică a rezultatelor Referendumului. De precizat înainte de toate că atît europarlamentarele, cît și Referendumul s-au desfășurat sub semnul uneia dintre cele mai mari trageri pe sfoară a electoratului român. Profitînd de faptul că TeFeLiștii nu pricep decît propozițiile simple, orice încercare de a-i duce dincolo de sloganele de pe Facebook și din Piața Victoriei, provocîndu-le dureri de cap atroce, mașinăria de dezinformare a Statului paralel, al cărui președinte ales e Klaus Iohannis, a lansat minciuna potrivit căreia rezultatele scrutinului și ale Referendemului vor fi transpuse în practică imediat. Joi, 25 aprilie 2019, în Mesajul public dedicat Referendumului Klaus Iohannis proclama scrîșnit și pompos, cum îi e năravul: „Și mie să nu îmi spuneți că acest vot nu contează! El este consultativ, dar contează! Contează votul țării și se va ține cont de rezultatul acestui vot! Dacă românii vor veni la vot și vor spune că nu sînt de acord cu PSD, atunci noi avem un mandat să acționăm. Imediat, a doua zi! ” Această proclamație, adăugată declarațiilor lui Ludovic Orban pe post de mandolină care-l îngînă dulce pe Stăpînul de la Cotroceni, a făcut ca electoratul de Dreapta să ia cu asalt urnele, duminică, 26 mai 2019. Sub puterea magică a propozițiilor simple, deseori simple zbierete, mulți dintre cei care s-au dus la vot au fost convinși că prin prezența lor se va reuși imediat: Transpunerea în Constituție a răspunsului Da la cele două întrebări. Căderea guvernului PSD-ALDE și venirea la putere a Opoziției. Simpla cunoaștere, chiar și semianalfabetă a Constituției, a legilor, a regulilor statului de drept, arăta clar, fără echivoc, că Președintele României apelase la una din tipicele făgăduieli deșarte ale politrucilor, puse de Arghezi sub semnul lui Vino să mă păcălești! Guvernul nu putea fi dat jos în condițiile aritmeticii parlamentare. Nu imediat, dar nici măcar la o lună după.

Citiți tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de joi, 6 iunie 2019

Cine ne scapă de Viorica Dăncilă – această Constantin Dăscălescu a lui Liviu Dragnea?

22 decembrie 1989, după 16,40, pe culoarele CC al PCR. Printre cei care fac Guverne după Căderea lui Nicolae Ceaușescu se numără și Constantin Dăscălescu, fostul prim-ministru. Constantin Dăscălescu a fost numit premier de Nicolae Ceaușescu în 1982. Mărturiile sînt unanime în a dezvălui că principalele criterii ale acestei promovări au fost slugărnicia și firea de zbir. Într-o Românie tot mai bombănitoare, inclusiv la nivelul nomenklaturii, Nicolae Ceaușescu avea nevoie de un bulan milițienesc. Unul care să asculte și să dea. Și astfel Constantin Dăscălescu a fost timp de șapte ani vătaful lui Nicolae Ceaușescu. În toată această perioadă neagră pentru istoria modernă a României, cînd Cultul personalității lui Ceaușescu era concurat doar de înrăutățirea fără precedent a vieții cotidiene, Constantin Dăscălescu a fost sluga preaplecată a lui Nicolae Ceaușescu. Putea să demisioneze, invocînd motive de sănătate. Putea să încerce să-l convingă pe Nicolae Ceaușescu că trebuie să renunțe la unele planuri faraonice, pe care populația nu le mai putea suporta. Putea, cel puțin, în 1989 sau măcar în ultimele luni ale lui 1989, să-i atragă lui Nicolae Ceaușescu atenția că de la o zi la alta ura românilor sporea și că exista riscul unei prăbușiri sîngeroase a regimului. N-a făcut-o. Indiscutabil, alături de Nicolae Ceaușescu, mai mult decît Elena Ceaușescu ( era al doilea om în stat!), Constantin Dăscălescu răspundea de tot ce se întîmplase în acești ultimi șapte ani, inclusiv în zilele și orele premergătoare Căderii. Iată-l însă acum zbătîndu-se să fie nu premier, ci președinte, în locul lui Nicolae Ceaușescu. Pe culoarele CC, unde el purta în nări mirosul unei noi fripturi, mai dihai decît cea anterioară, e abordat de cei intrați în Sediul sacrosant. Banda video păstrează acest dialog între un bărbat și fostul premier: „Bărbat: Vă simțiți răspunzător pentru evenimentele de la Timișoara? Constantin Dăscălescu: Nu. Bărbat (același): Cine se face răspunzător pentru ele? Constantin Dăscălescu: Criminalul care a fugit. Același bărbat: Cine? Cine? Spuneți! Constantin Dăscălescu: Criminalul care a fugit, am spus. Alt bărbat: Adică Ceaușescu. Constantin Dăscălescu: Păi da’ cine? Păi da’ cine?” La ora, 16,30, 22 decembrie 1989, pentru fostul premier, așadar, Nicolae Ceaușescu era deja Criminalul care a fugit. Pe 22 decembrie 1989, la ora 10, Nicolae Ceaușescu convoacă o Ședință a CPEx pentru a obține aprobarea conducerii partidului în eventualitatea că va trebui să se tragă în demonstranți. Printre cei care răspund entuziaști că vor lupta pînă la capăt, că trebuie tras în demonstranți, e chiar premierul Constantin Dăscălescu:

Citiți tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de miercuri, 5 iunie 2019

Dacă am avea o dezbatere serioasă, nu s-ar mai vorbi de surprizele din 26 mai 2019

Luni, 3 iunie 2019, la o săptămînă de la scrutin, BEC a dat rezultatele finale. De ce i-a trebuit atîta timp ca să numere niște amărîte de voturi? Ștabii de la BEC răspund că din cauza circulației blocate pe parcursul vizitei papale, n-au putut ajunge la sediu. E drept, la locurile de muncă au ajuns mii de bucureșteni, chiar dacă trecea Papa și le făcea cu mîna ca și cum ar fi fost niște cunoștințe apropiate, în genul popii din sat. Eu îi cred însă cînd spun că i-a împiedecat vizita Papei să dea gata rezultatele. Acestea trebuiau duse spre corectare și aprobare la SRI și SIE, cele două forțe ale Coaliției pe care se bazează Guvernul Viorica Dăncilă. Se înțelege că șefii acestor Servicii erau ocupați ca nu cumva papamobilului să i desumfle roata, clar incident de securitate. Rezultatele finale ale scrutinului sînt acestea: Prezența la vot a fost de 49,02%. Partidele s-au clasat după cum urmează: PNL 27,0% PSD 22,51% ALIANȚA 2020 USR-PLUS 22,36% PRO ROMÂNIA 6,55% PMP 5,66% UDMR 5,44% Vineri, 24 mai 2019, la emisiunea lui Ionuț Cristache de la TVR, cînd toată lumea era convinsă ca de două axiome de două realități electorale – prezență mică, în limitele electoratului scos la vot de partide și victoria zdrobitoare a PSD, despre care singura dispută era dacă era 37% sau 40% – am avertizat că în condițiile unei prezențe de peste 35%, toate sondajele vor fi date peste cap și vom asista la surprize de proporții. E mai mult decît interesant procesul prin care se formase convingerea că va fi o prezență mică și că PSD va avea un scor halucinant de mare. Repet, nu era o intoxicare a presei și prin asta a opiniei publice de un PSD care știa adevăratele rezultate, dar le ținea ascunse.

Citiți tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de marți, 4 iunie 2019

Ce-au înțeles PSD și PNL din rezultatele scrutinului? C-a venit vremea să pună de o cuțităreală!

De la scrutinul europarlamentar au trecut deja opt zile. Ar fi fost normal ca în această perioadă (chiar dacă într-un mod de a dreptul dubios BEC n-a terminat de numărat niște amărîte de voturi), rezultatele examenului să fi fost temei de analize aspre în toate partidele competitoare. Ar fi fost normal ca rezultatele scrutinului, dar și ale Referendumului, să fi devenit puncte de plecare ale unor dezbateri ample, profunde, în presă, în societatea civilă. Așa cum am mai scris, în Franța, poreclită și Sora noastră mai mare, deși eu i-aș zice, Sora noastră care stă la Paris, în timp ce noi am rămas la București, dacă unei tipe i se duce firul de la ciorap în timp ce-și cumpără o pereche de cercei, de îndată se ivește și se dezvoltă o dezbatere națională în care sociologi, polititologi, filozofi, psihologi caută explicațiile sociologice, psihologice și metafizice ale unei asemenea întîmplări și trag concluzii generale despre femeile din Franța și mai ales despre posibilitatea ca situația cu firul să se repete și la femeile care cumpără păstîrnac, nu numai bijuterii. La noi, scrutinul a adus cu sine cîteva mari surprize, de la prezența peste marginile prevăzute, de semnificația unui asalt, pînă la diferența dintre numărul celor care au fost la europarlamentare și cei care au votat la Referendum. Cu toate acestea, dezbaterea națională nu s-a manifestat nici la nivelul unei adieri. E mai mult decît semnificativ pentru mămăligeala noastră națională că instituțiile care au făcut sondaje de opinie înainte și în timpul scrutinului n-au apărut în spațiul public pentru a aduce amănunte despre structura votului, profilul celor care au venit acum la vot, dacă au mai fost pînă acum și mai ales de ce au venit. La nivel de partide, nici vorbă de analiză minim lucidă. Rezultatul e un prilej de păruială tipic moldo-valahă. La PSD Bucătăreasa de la Videle, pe numele ei de buletin, Viorica Dăncilă, și-a însușit poziția lui Tudor Postelnicu la Procesul celor patru din 1990. Am fost o proastă, pentru c-am acceptat să fiu Proasta lui Dragnea. Cauzele eșecului PSD sînt profunde și țin de o amînare sine die a reformării acestui partid care a rămas împietrit în formula pomenilor electorale ciocoiești și nu de regimul Liviu Dragnea. Incapabilă să tragă o concluzie dincolo de marginile ciorbei clocotinde, Viorica Dăncilă a redus reforma necesară la înlocuirea oamenilor lui Liviu Dragnea cu oamenii baronilor dușmani ai celui Decapitat. Prin urmare, Liviu Dragnea a fost înlocuit cu Paul Stănescu, un baron local sinistru, față de care Liviu Dragnea e chiar un astru. Citiți tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de luni, 3 iunie 2019

Trei zile în care în România catolicismul a devenit Religie de stat. Sub privirile blege ale BOR

În drum spre Sinaia, pe ceea ce nu cred vă va deveni vreodată autostradă, am auzit transmisă în direct la Radio, Sfânta Liturghie ținută de Papa Francisc la Sanctuarul marian din Șumuleu-Ciuc, Miercurea Ciuc, sîmbătă, 31 mai 2019. Fie și pentru că n-am avut timp, n-am urmărit în transmisie directă la radio sau la tv nici unul dintre momentele de pînă atunci ale vizitei. Acum însă am avut ocazia de a asculta o mare parte din liturghia de la Șumuleu Ciuc. Am aflat astfel de ce i-a zis Iehova Profetului Ieremia: „Iată că te-am pus astăzi peste națiuni și peste regate,t ca să smulgi din rădăcină și să dărâmi, să distrugi și să sfărâmi,u să construiești și să plantezi.” Nimic nou sub soare! - mi-am zis. Prin ce de deosebește Ieremia de Lenin? Prin nimic. Și Lenin pretindea că acționează în numele cuiva dărîmînd Lumea Veche pentru a ridica o Lume Nouă! Am aflat astfel de statuia Fecioarei de sanctuar. Am aflat că e făcătoare de minuni. Am luat cunoștință de pasaje întregi din Biblie. Toate acestea pe fondul unei pioșenii exemplare a reporterilor. O pioșenie care a definit prestația întregii prese românești din aceste trei zile. Toți reporterii au lăsat impresia unei transfigurări în genul celei de pe Drumul Damascului. Pînă mai ieri erau jurnaliști la televiziunile libere din România postdecembristă. Acum lucrau cu toți la Trustul de presă al Vaticanului. Papa Francisc mai ținuse pînă atunci o liturghie religioasă: Cea de la Catedrala Sfîntul Iosif. Dacă punem sub semnul protocolului religios și momentele de la Catedrala Neamului și de la Iași, adăugînd și liturghia de la Blaj, putem spune că vizita Papei a fost practic un turneu apostolic. Papa Francisc a venit în România la invitația lui Klaus Iohannis. Un comunicat al Administrației prezidențiale postat pe site-ul Președinției în data de 30 mai 2019, ne dezvăluie c-a fost vorba de o vizită de stat: „Vizita de stat a Sanctității Sale se desfășoară la invitația Președintelui Klaus Iohannis, care a adresat această invitație în luna mai 2015, cu ocazia aniversării unui sfert de veac de la reluarea relațiilor diplomatice dintre România și Sfîntul Scaun.”

Citiți tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de duminică, 2 iunie 2019

Gândurile lui Cristoiu: Barna și Cioloș s-au certat. PNL și Iohannis vor lua cu asalt Bucureștiul

Liderul USR Dan Barna va candida la prezidențiale și va intra în turul al doilea cu Klaus Iohannis, afirmă Ion Cristoiu. Jurnalistul a dezvăluit, în emisiunea “Gândurile lui Cristoiu”, că Dan Barna și Dacian Cioloș s-au certat și că se vor face presiuni asupra liderului USR pentru a intra într-un posibil guvern. Ion Cristoiu a susținut că liderul USR, Dan Barna, a procedat corect când a refuzat participarea la o viitoare guvernare și a onorat invitația la o emisiune de la Antena 3. „Am avut câteva mișcări foarte interesante care deja mă fac să-mi crească stima față de USR și să cred că nu mai e chiar atât de spontan. Prima a fost refuzul de a participa la guvernare. Era cea mai mare capcană pentru că electoratul lor era un electorat care respinge toată clasa politică, da? Antisistem. În momentul în care ei intrau, nu numai că intrau, dar câte ministere puteau să obțină, 3-4, da? Păi și veneau băieții și tocau ministerele alea... adică PSD se unea cu PNL și cu Securitatea și-i tocau de nu se vedeau. Ăsta era un gest care mi-a spus că undeva sunt mult mai deștepți decât cred eu. Doi, s-au dus la Antenă, nu a fost o prostie”, a explicat jurnalistul. Ion Cristoiu spune că Dan Barna va candida la alegerile prezidențiale, un scenariu fiind ca liderul USR să intre în turul al doilea cu Klaus Iohannis. „După părerea mea, da. Și cred că scenariul este ca în turul doi să intre Barna cu Klaus Iohannis. Între timp, vă dau o știre, Barna și Cioloș s-au certat, normal, e o chestiune românească și politică, dar oricum, nu știu dacă se vor împăca sau nu, probabil asupra lor vor fi presiuni, mai ales asupra lui Barna, să participe la acest guvern, că fără participarea lor, nu...”, a dezvăluit jurnalistul Ion Cristoiu

Citiți tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de sîmbătă, 1 iunie 2019

Ion Cristoiu afirmă că vizita Papei Francisc în România nu se se compară ca importanță cu vizita predecesorului său, Papa Ioan Paul al II-lea, de acum 20 de ani. Jurnalistul a afirmat la emisiunea „Gândurile lui Cristoiu” că vizita Papei Francisc este una de rutină. Ion Cristoiu a explicat motivele pentru care vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, din 1999, a fost, într-adevăr, una istorică. “În primul rând, nu e o vizită istorică. Adevărata vizită istorică a fost cea din 1999 din mai multe motive. În primul rând era o vizită, un efort al catolicilor, prin Papa de atunci să întindă o mână ortodoxiei și a fost într-adrevăr un eveniment uriaș planetar și istoric deoarece România, țară ortodoxă, sigur nu atât de inverșunat ortodoxă ca Rusia, era aleasă ca teritoriu de vizită și era și o vizită la invitația Patriarhului, deci a fost o vizită religioasă. Prima semnificație. A doua, în 1999, România nu era încă membră UE, sigur că învinsese CDR, adică era considerate pentru această provincie din Est, un mare eveniment. A venit cineva, în sfârșit în România. Față de momentul anterior, Papa Francisc e un călător a fost și în Liban, și în Guatemala, după părerea mea, nu este o vizită istorică, cel puțin pentru români”, a susținut jurnalistul. În opinia sa, românii nu ar fi așa de entuziasmați de această vizită, și care, având loc la invitația președintelui Iohannis, nu l-ar ajuta pe șeful statului să puncteze politic. “Eu nu aș interpreta că românii dau, în afară de semnificația mondenă, să zicem, așa mediatică, de o chestiune deosebită. Am auzit și povești că îl ajută pe Klaus Iohannis. Nu-l ajută la nimic”, a spus Ion Cristoiu. Jurnalistul consideră că marea lovitură a vizitei Suveranului Pontif este imaginea Papei Francisc călătorind cu un Logan, spre deosebire de președintele Iohannis care a optat pentru un Mercedes. Citiți tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de vineri, 31 mai 2019

Confruntarea Carol al II-lea - Stelian Popescu: Un Bandit față în față cu un Mogul de presă

Grație contribuției aduse de Securitate la istoria literaturii române prin păstrarea manuscriselor în Arhivă, în 2000 au fost tipărite la editura Albatros, sub conducerea inegalabilei Georgeta Dimisianu , Amintirile lui Stelian Popescu. Marele gazetar interbelic, o instituție a epocii respective, și-a scris în 1940 memoriile. Au venit Războiul, Lovitura de stat de la 23 august 1944, colonizarea rusească, rămînerea lui Stelian Popescu în străinătate și, evident, condamnarea în Procesul ziariștilor români acuzați de fascism. Manuscrisul a fost confiscat de autorități la o percheziție din 1945. S-a păstrat însă intact în Arhiva Securității, astfel că după 1989 a putut fi redat opiniei publice în totalitate, așa cum l-a lăsat autorul. Volumul cuprinde, printre altele, un Document de excepție: Stenograma audienței marelui ziarist la Carol al II-lea, petrecute prin iunie 1930, după venirea Regelui pe tron. Stelian Popescu nu e un simplu jurnalist interbelic. Asemenea lui Pamfil Șeicaru, e director de Trust de presă, politician și activist civic împotriva Revizuirii tratatelelor de după Primul Război Mondial. Pentru înțelegerea Stenogramei trebuie să precizăm cîteva amănunte: Carol al II-lea îl primește în audiență la puțin timp după revenirea în țară, prin Lovitura de stat care l-a dat jos de pe Tron pe fiul său, Mihai. Cîtă vreme noul Rege a fost în exil, Stelian Popescu s-a manifestat ca dușman al lui Carol al II-lea nu numai în postura de director, de proprietar și analist al Universului, dar și ca ministru al Justiției în Guvernele PNL Brătianu. După venirea lui Carol al II-lea, eveniment care a răsturnat întreaga scenă politică, foștii dușmani, din politică, dar și din presă, caută să se acomodeze cu noua realitate. Asemenea lui IG Duca mai tîrziu, Stelian Popescu e obligat să ia drumul compromisului pentru a supraviețui. Adversarul Trustului Universul e Trustul AdevărulDimineața. Nu doar din punct de vedere publicistic, dar și din punct de vedere comercial. Chiar de la început se distinge ostilitatea lui Carol al II-lea față de Stelian Popescu. Sub o minimă politețe, Regele dă curs reprosurilor față de Universul:

Citiți tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de joi, 30 mai 2019

Prin Bucătăreasa de Videle, PSD a fost predat la cheie Coaliției SRI-SIE

În două comentarii consacrate scrutinului din 26 mai 2018 (asemenea altor analiști nu iau în seamă pîrțul lui Klaus Iohannis botezat, ca să pară parfum scump, Referendum!), am atras atenția asupra marii Diversiuni constînd în raportarea scorului PSD de acum la cel obținut la europarlamentarele din 2014 și nu la parlamentarele din 2016. Europarlamentare din 2014 au fost pentru electoratul român Europarlamentarele. Au venit la vot cei scoși din case de structurile din teritoriu ale partidelor. Miză au avut alegerile doar în cazul PNL. Printr-o ciudată atunci (azi explicabilă, după ce-am văzut retragerea la pensie a lui Crin Antonescu) a lui Crin Antonescu, PNL și-a stabilit un scor. Știa Crin Antonescu încă de pe atunci, înainte de scrutin, că trebuie să se retragă în favoarea lui Klaus Iohannis? Cred că știa. Știa chiar din februarie 2013 cînd l-a aburcat pe incolorul primar de oraș provincial în jilțul de prim vicepreședinte al partidului. Pe 26 mai 2019 au avut loc europarlamentare identificate de electorat drept alegeri parlamentare anticipate. Semnalam această schimbare de esență cu mult timp înainte de scrutin, după ce PNL l-a adus pe Rareș Bogdan, nu atît de cap de listă, cît mai ales de lider al PNL, în defavoarea hazliului Ludovic Orban. Semnalam atunci, joi, 18 aprilie 2019, în comentariul chiar așa intitulat – Opțiunea strategică a PNL: Transformarea europarlamentarelor în alegeri parlamentare anticipate – că PSD ar trebui să țină cont de această schimbare și să-și asume sloganul: Veniți la vot că ăștia vor să ne dea jos! PSD n-a băgat de seamă această schimbare. N-a observat că pe 25 aprilie 2019, în Joia Mare, Mesajul public al lui Klaus Iohannis a transformat Referendumul într-un Referendum anti-PSD. Aducerea lui Rareș Bogdan la PNL, declarațiile liderilor PNL și ale lui Klaus Iohannis, campaniile pe social media, hărțuirea liderilor PSD prin București și prin țară erau semnale confirmate de sondajele de opinie. În comentariul din 18 aprilie 2019, invocam un sondaj amplu, tocmai atunci primit de mine, care spunea clar că 70% dintre intervievați considerau europarlamentarele ca importante. 60% dintre cei care le considerau importante susțineau că sunt așa pentru ca să se schimbe situația din țară.

Citiți tot articolul
1 2 3 4 277
De ce n-a scris Donald Trump pe Tweeter, „prietenul meu Liviu Dragnea a fost arestat, regret”? (înregistrarea integrală a emisiunii „Gândurile lui Cristoiu” din 13 iunie 2019)
Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: