Să murim de Cometă bînd pe rupte | Avioane care nu erau altceva decît stele

Eugeniu Arthur Buhman, fost şef al Serviciului de poştă, telegraf şi telefon al Casei Principelui Moştenitor Ferdinand, surprinde în memoriile sale o secvenţă care confirmă năravul românilor de a lua totul în băşcălie, inclusiv posibilele cataclisme. Potrivit volumului Patru decenii în serviciul Casei Regale a României. Memorii 1898-1940, Duminică, 11 aprilie 1910, el notează: „În Capitală se vorbeşte de cîtva timp cu mare emoţie de apariţia anunţă pentru 6/10 mai a cometei Haley, care revine o dată la fiece 76 ani. Se spune că orbita Pămîntului va traversa coada cometei care este compusă din gaze înăbuşitoare. O anume categorie de bucureşteni, printre care am mulţi prieteni, încearcă să mă convingă că nu trebuie lăsate nebăute şpriţurile de prin bodegi «că dacă e vorba să murim de cometă, la ce să le mai lăsăm pe pămîntul uscat!» Amicii mei, Chiriţă Ranetti de la «Furnica», Iancu Brezeanu de la Teatrul naţional şi sculptorul Späthe, m-au asigurat că sunt ferm decişi a executa cu sfinţenie programul de mai sus!Citiți tot articolul

Capri – capodopera WC-urilor pentru vedete

Despre Capri, ghidurile vorbesc în termeni de Cult al personalităţii. Altfel spus, cam aşa: „Tot ce este perceptibil prin simţuri găseşte în această insulă cea mai mare satisfacţie; lumina, complement magnific şi paletă rafinată de culori, care permite să citeşti, ca într-o carte deschisă, inepuizabilele minuni ale acestui loc; parfumul florilor, altă bijuterie cu vegetaţie, care amestecă aspectele mediteraniene cu aspectele cele mai proprii tropicale; brizele sălbatice şi sălcii ale unei mări care este însăşi viaţa insulei; derutanta voce a tăcerii, pe care n-o întrerupe decît strigătul sfîşietor al pescăruşilor şi zgomotul valurilor lovindu-se de stîncile abrupte“. Cu toate strădaniile mele în plan olfactiv şi auditiv, n-am simţit nici „parfumul florilor“ şi nici n-am auzit, „derutanta voce a tăcerii“. Posibilă explicaţie: Am ajuns la Capri în extrasezon, la fine de decembrie, cu două zile înainte de Revelion. N-am putut citi, aşadar, „ca într-o carte deschisă, inepuizabilele minuni ale acestui loc“. Citiți tot articolul

I s-a spus Europenița

Aglaia Păncescu din Străluminaţii de Jos, a născut la Primărie, în camera Fonduri ale Uniunii Europene. Maternitatea din sat e închisă sîmbăta şi duminica, deoarece medicul e speolog amator şi, la sfîrşit de săptămînă, îşi ia rucsacul în spinare şi pleacă la peşterile din Apuseni. Naşterea a avut loc în bune condiţii. Încăperea e curată, aerisită şi luminoasă. Nu de alta, dar e primul lucru pe care sunt invitaţi să-l vadă cei de la Bruxelles, cînd trec prin localitate, în drumul lor spre munţi, unde se găseşte o cabană de vînătoare a Guvernului, cu circuit închis. Primarul, bucuros nevoie mare, că naşterea a avut loc într-o încăpere dedicată Uniunii Europene, a zis să-i pună fetei (fată era) numele Europeniţa. Citiți tot articolul

În spatele candidatului Cristian Diaconescu se află Traian Băsescu?!

În spatele candidatului Cristian Diaconescu se află Traian Băsescu?!

Plecarea Delegației FMI fără a încheia un acord cu țara noastră n-a provocat din partea Opoziției cine știe ce reacții. Cele care au fost s-au redus la simple vorbe. Își va fi spus cuvîntul, desigur, și diversiunea cu Grupul lui Tăriceanu, ordonată de Victor Ponta pentru a împinge în plan secund complicația  cu FMI. Sigur însă și-a spus cuvîntul incapacitatea liderilor din Opoziție de a crea evenimente mediatice. Există însă o excepție: Cristian Diaconescu. Liderul Fundației Mișcarea Populară și candidatul PMP la prezidențiale a anunțat că va trimite o scrisoare board-ului FMI prin care să atragă atenția asupra felului în care Delegația FMI pare a fi căzut cu PSD la  "o mica intelegere, oarecum stranie, in ceea ce priveste informarea societatii romanesti, in ceea ce priveste continutul discutiilor". Într-adevăr, plecarea delegației FMI n-a fost urmată de o lămurire a românilor asupra a ceea ce s-a întîmplat în relația cu guvernul Ponta. Citiți tot articolul

Premierul Victor Ponta face pomeni electorale în numele candidatului Victor Ponta

Premierul Victor Ponta face pomeni electorale în numele candidatului Victor Ponta

Dînd curs unui ritual deja cunoscut, după ce-a ouat Grupul de Inițiativă, Călin Popescu Tăriceanu s-a dus la Antena 3 să-i ardă un masaj cu limbile - unul pe o parte și altul pe cealaltă - Radu Tudor și Adrian Ursu. Se vede treaba că acest prost distins al politicii românești obosise rău de tot întrebîndu-se dacă a respectat sau nu întocmai indicațiile date de Victor Ponta, încît avea nevoie de o relaxare. Deși invitatul era Călin Popescu Tăriceanu, cei doi s-au referit mai ales la fapta vitejească a lui vitor Ponta din ziua respectivă. Lucru normal. Lustruirea lui Victor Ponta intră în norma zilnică a simbriașilor lui Dan Voiculescu. Fapta vitejească nu putea fi alta decît decizia de a micșora CAS-ul în pofida părerii FMI că e o tîmpenie: Citiți tot articolul

C. P. Tăriceanu îl cheamă în  ajutor pe Ionel Brătianu pentru a vinde PNL unui partid neocomunist precum PSD!

C. P. Tăriceanu îl cheamă în  ajutor pe Ionel Brătianu pentru a vinde PNL unui partid neocomunist precum PSD!

Obișnuit să citesc și texte care-mi dau senzația că mănînc un șomoiog de cîlți vîrît în ulei de motor, am reușit să  parcurg nesfîrșita cufureală care a fost Cuvîntarea lui Călin Popescu Tăriceanu la înființarea Grupului  poreclit de Inițiativă pentru păstrarea identității liberale, în realitate Grupul de Inițiativă pentru ca PSD să-l păstreze la șefia Senatului. Rar mi-a fost dat să văd un atît de bătut cîmpii de a lungul și de latul fără nici o legătură cu momentul. Din cîte am înțeles, Grupul, alcătuit din politruci fără nici o legătură cu istoria postdecembristă a PNL, s-a ivit din îngrijorarea că PNL și-ar putea pierde identitatea fuzionînd cu PDL. Foarte bine, zicem noi, deși fuziunea cu PDL e doar în faza de gîndire a unei semințe nici măcar în cea de descoperire a ei. Un om normal s-ar fi referit, într-un text mult mai scurt, la motivele pentru care PNL nu trebuie să fuzioneze cu PDL. Călin Popescu Tăriceanu nu e un om normal. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 18

Un nou dezastru provocat de tembelismul american

Televiziunile din lumea civilizată își deschid Jurnalele informative cu prezentarea pe larg a situației mai mult decît dramatice din Irak. Pentru că televiziunile noastre nu văd mai departe de Palatul Victoria și, prin urmare, nu se ocupă de ceea ce s-ar putea numi eșecul istoric al americanilor în Irak, vom da noi relatarea difuzată azi de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI: ”În Irak situaţia se agravează ca urmare a ofensivei rebelilor sunniţi care după ce au preluat controlul asupra unor teritorii întinse din nord-estul ţării, s-au apropiat la mai puţin de 100 de kilometri de capitala Bagdad. Cu detalii redactorul RRA Carmen Gavrilă: Reporter: Victoriile de proporţii ale militanţilor islamişti au surprins autorităţile irakiene, deşi terenul era pregătit de mult timp. În fapt, sursa pentru instabilitatea irakiană este în Siria, unde mişcarea teroristă Statul Islamic al Irakului şi Siriei este cea mai puternică în lupta cu regimul Assad, dar şi cu alte mişcări de opoziţie.  Citiți tot articolul

Nu v-am spus eu că senatorii Opoziției sunt niște căcăcioși?!

Nu v-am spus eu că senatorii Opoziției sunt niște căcăcioși?!

Dat la o parte de Victor Ponta ca pe o cîrpă cu care se șterge colacul WC-ului, Călin Popescu Tăriceanu se afundă tot mai tare în nămolul slugărniciei cu sau fără ataș. Pentru a face pe plac Stăpînului PSD-ist care e Primul Plagiator al Țării, Călin Popescu Tăriceanu l-a tăiat de pe lista de invitați la aniversarea Senatului pe Traian Băsescu. Jurnaliștii au văzut în asta o gravă încălcare a Protocolului. Eu văd însă în asta o confundare de către Călin Popescu Tăriceanu a Senatului cu  proprii chiloți. ( A se băga de seamă că n-am zis chiloții nevestei, deoarece cu ăștia proaspătul însurățel nu face ce vrea el!). Devenind serioși, să precizăm că  tăierea Președintelui de pe listă e un grav abuz al lui Călin Popescu Tăriceanu. Sărbătoarea nu-i a lui, nici a maică-si și nici a nevestei. E sărbătoarea Senatului României. Citiți tot articolul

Dejun cu Vladimir Putin

2. Un trofeu numit costum

Cea de-a doua piesă din plin era un soi de Anexă la invitaţia propiu-zisă. Se vedea asta după faptul că era din hîrtie ordinară. Spre deosebire de invitaţie, care era din carton lucios. Pe lîngă multe alte istorisiri din care n-am înţeles nimic, Anexa ţinea să precizeze fără echivoc: Costum închis la culoare. Nu mai era nici o scăpare. Venită de la Cotroceni, indicaţia cu costumul nu putea fi fentată. Venită de la Kremlin, trebuia urmată fără crîcnire. M-am convins astfel încă o dată – dacă mai era nevoie – că în viaţă fericirile cer sacrificii. Pentru că nu e de ici, de colo să mergi de la Hotel Rossia pînă la Kremlin în costum de culoare închisă, spînzurat de o cravată solemnă şi cu pantofi noi, care te strîng al dracului. E cald, o căldură neobişnuită la Moscova. În jur, turişti de toate naţiile, cu acea dezmăţare tipică omului în vacanţă. Şi, printre atîţia inşi în pantaloni scurţi, unii goi pînă la brîu, printre vînzători de Matrioşe şi de insigne cu KGB, printre florărese profesioniste şi fotografi amatori, iată-mă şi pe mine, în costum de gală, lăsînd în jur întrebări în genul: unde o fi mergînd, săracul, la nuntă sau la înmormîntare? Citiți tot articolul

De ce are zăbrele gardul de la Casa Albă

Cînd spui Washington, spui, desigur, Casa Albă. Dacă ţii să arăţi c-ai învăţat engleza cu profesor și nu singur, se pronunţă White House. A merge la Casa Albă e un lucru destul de uşor pentru un vizitator al Americii. Se ştie că în ierarhia de valori a turistului pe primul loc se situează magazinele. Pe locul doi vin restaurantele. Muzeele sînt mult mai jos, la concurenţă cu parcurile, grădinile publice şi cimitirele de eroi ai neamului. Spre deosebire de New York, Washingtonul n-are magazine care să te dea gata chiar de la vitrină începînd. N-are nici restaurante zurlii, nici cabarete, nici music-halluri ca pe Brodway. Căzînd astfel magazinele şi localurile de petrecere a timpului liber fără efort intelectual deosebit, pe primele locuri vin muzeele. Şi cum la Washington muzeele nu le concurează pe cele de la Paris sau Londra, călătorul în America se trezeşte cu un timp liber la dispoziţie. Acesta poate fi folosit din plin pentru a da o fugă pînă la Casa Albă. Citiți tot articolul
1 274 275 276 277 278 318