T. Arghezi actual: „Găsești puține averi a căror origine poate fi publicată”
Ca toți marii scriitori, Tudor Arghezi a fost și un publicist excepțional. Față de alți colegi de Pantheon literar românesc îl deosebește însă osîrdia de a scrie zilnic la gazetă în calitate de colaborator, deși profesia sa de bază era cea de poet. Citiți tot articolul
În România unui ziarist îi e foarte greu să rămînă echidistant
Patimi. Am scris undeva și cred că am și publicat, tot, undeva, despre riscul de a fi neutru în România patimilor de galerie. Cînd divizarea pe un subiect sau într-un eveniment atinge culmea, a rămîne la mijloc, refuzînd să treci într-o parte sau într-alta, te poate costa. Citiți tot articolul
De ce a susținut îndîrjit Ion Iliescu Teza „Revoluției spontane”
Trăind într-o altă epocă și fiind mai ales mult mai preocupat decît Nikita Hrușciov de a demonstra Occidentului că URSS nu se mai amestecă în treburile interne ale altor țări, Gorbaciov a apelat la scenariul revoltei populare pentru a schimba conducerile indezirabile din Est. Citiți tot articolul
Arghezi: Elogiul găinii care face un ou
Cu un pix colorat şi subţire în mînă şi cu picioarele pe birou, americăneşte, îmi propun să isprăvesc zece pagini din Publicistica lui Arghezi, volumul VII, abandonat într-o vreme, reluat după ce l-am descoperit în grămada de lîngă birou.
N-a fost altceva decît rodul întîmplării. Citiți tot articolul
Un ofițer român văzut de regizorii ruși ca un ghiorțan
Am terminat Gambitul turcesc, film lansat de ruși pe piață în 2005 după romanul cu același nume al lui Boris Akunin. Nu mă pricep la literatură polițistă; cu atît mai mult nu mă pricep la literatură polițistă rusă. Din ce-am citit după vizionarea filmului, înțeleg că Boris Akunin... Citiți tot articolul
Măștile sub care se ascunde dușmanul de clasă
Unul dintre cele mai grave aspecte ale tezei Lupta de clasă se ascute pe măsura înaintării spre socialism, impusă întregului lagăr socialist de un Stalin tot mai suspicios pe măsura degradării fizice și intelectuale, e reprezentat de credința că dușmanul de clasă se ascunde sub măști neutre... Citiți tot articolul
Condiția unei democrații autentice: să fii intrat în sânge
Fascism. Sincer să fiu, nu m-am preocupat mai serios până acum de istoria ascensiunii și prăbușirii fascismului în Germania. Poate și pentru că personajele cheie ale acestei Istorii sunt autoare ale unei grozăvii de neînchipuit în secolul XX și în orice secol de altfel: Holocaustul. Citiți tot articolul
Parlamentar, la noi, însemnă „o influență nu o datorie”
Ca și azi. Nu cred că există subiect mai strașnic alintat în ultimul timp decât Criza Parlamentarismului băștinaș. Discursuri, tablete, editoriale, postări pe Internet deplâng ipostaza Parlamentului de masă amorfă, bleagă, de instrument folosit de Guvern pentru propriul interes – când morcov, când baston. Citiți tot articolul
Cum a devenit învățămîntul superior particular o cangrenă socială
Momente și evenimente comentate de mine. După 1989, România experimentează multe inițiative, toate puse sub semnul capitalismului. Atent la apariția lor, cînd mi-am dat seama că unele ridică semne de întrebare am luat atitudine. Cel puțin așa se vede din editorialul publicat în... Citiți tot articolul
Politica românească – industria vorbelor goale
Momente și evenimente comentate de mine. Reproduc aici comentariul Politica românească – industria vorbelor goale din Evenimentul zilei, 18 noiembrie 2012, pentru surprinzătoare-i actualitate: După atîtea examene ale vieții – alegeri, suspendări, crize guvernamentale... Citiți tot articolul
A aplaudat și Majestatea Sa?!
Vineri, 22 august 1947. Guvernul dr. Petru Groza consacră Actului de la 23 august 1944 o ședință festivă la Ateneul Român. „Scînteia” de sâmbătă 23 august 1947, apărută însă în după-amiaza lui 22 august 1947 (ziarele românești mai practicau soluția antedatării din anii interbelici)... Citiți tot articolul
Două lumi paralele: a politicienilor și a oamenilor simpli
Dintr-o carte cu note de broșură de propagandă anticomunistă, „Lichidatorii României în 1947”, tipărită în 2010 la Editura enciclopedică, de Dinu C. Giurescu, rețin doar amintirea unui tânăr din vara lui 1947.
„Revenind la vara 1947, pe litoral «sezonul» bătea în plin. Citiți tot articolul
Și, totuși, ilegaliștii comuniști credeau într-un ideal
Anticomunism. După decembrie 1989, propaganda anticomunistă la fel de primitivă ca și cea anticapitalistă, ca toate propagandele anti-ceva, s-a străduit să-i înfățișeze pe ilegaliști, în totalitate, după chipul și după asemănarea politicienilor tranzacționiști: oportuniști, credincioși nu idealului, ci portofelului. Citiți tot articolul
Un Almanah realizat de mine pe vremuri
Ajuns la BAR, mai precis la directorul Nicolae Noica, dă peste mine Cătălin Mirea, colaboratorul meu de la Bibliotecă. Mă anunță c-a găsit la Tîrgul Cărții cartea Antract, semnată de mine. Și că a cumpărat-o. Ca toți bătrînii, inclusiv ca cel mai cunoscut bătrîn al planetei, Joe Biden, uit de la mînă pînă la gură. Citiți tot articolul
De ce e la noi plecarea dintr-o funcție mai rea decît moartea?
Momente și evenimente comentate de mine. În prefața cărții lui Gabriel Oprea, recent publicate sub titlul Am refuzat să-mi trădez țara! trec în revistă comentariile dedicate de mine în 2015 și 2016, marelui Eveniment postdecembrist numit Căderea lui Gabriel Oprea. Citiți tot articolul
Un moment în care Presa, în loc să se preocupe de stabilirea Adevărului, a bătut cîmpii
Momente și evenimente comentate de mine. 19 iunie 2014 a fost o zi senzațională în scurgerea timpului postdecembrist. Mircea Băsescu, fratele atotputernicului președinte Traian Băsescu, a fost reținut de procurorii DNA sub acuzația de luare de mită. Citiți tot articolul
