Adevărata bătălie politică se încheie abia luni, 27 mai 2019, cînd se pronunță sentința în Dosarul Dragnea

Pe 26 mai 2019 în Uniunea Europeană au avut loc alegeri pentru Parlamentul european. Interesul pentru acest scrutin a fost uriaș. S-au făcut sondaje înainte de ziua alegerilor, s-au lansat scenarii, s-au făcut profeții. Toate izvorîte din întrebarea de esență a acestui scrutin: Cîte locuri vor cîștiga euroscepticii, partidele naționaliste, cei etichetați în noul stil bolșevic populiștii, altfel zis dușmani de clasă ai democrației? În Franța, în Germania, țări mari, țări care conduc Europa prin intermediul noului Lagăr socialist întruchipat de Uniunea Europeană, scrutinul a fost așteptat cu neliniște, deoarece el urma să fie un examen pentru partidele proeuropene, aflate la putere. Interesul ieșit din comun pentru scrutinul europarlamentar se vede și din această corespondență difuzată sîmbătă, 25 mai 2019, de România Actualități sub semnătura Amaliei Bojescu, de la Bruxelles: „Parlamentul European se va transforma într-un uriaș centru de presă, din care aproximativ 1.300 de jurnaliști din întreaga lume vor urmări și vor transmite despre procesul electoral. Oficialii din legislativul european spun că niciodată nu s-au înscris atît de mulți jurnaliști pentru noaptea electorală, lucru ce arată importanța în creștere a acestui exercițiu democratic transnaţional, care este unic în lume. Trei dintre țările Uniunii Europene înregistrează cea mai mare prezență a jurnaliștilor: Belgia, cu 259, Germania, 207 și Italia, cu 104. Peste 200 de jurnaliști vin din state din afara spațiului comunitar: 54 din Statele Unite, 21 din Japonia și 20 din China. Peste 700 de jurnaliști reprezintă trusturi de televiziune, 260 sunt din presa scrisă și cea online, 170 vin de la agenții de presă, iar 70 sînt jurnaliști de radio. Hemiciclul Parlamentului European, locul unde cei 751 de eurodeputați dezbat și votează, a fost transformat în centru media, unde, pe un ecran uriaș, pe tot parcursul serii și nopții, vor fi proiectate estimările voturilor din țările membre. Pe măsură ce rezultatele vor fi transmise de autoritățile naționale, întreaga zonă din afara hemiciclului a fost dotată cu monitoare, pentru a se vedea rezultatele alegerilor, iar în afara Parlamentului, 13 camioane au fost echipate cu antene speciale, pentru a transmite prin satelit în întreaga Europă și în afara spațiului comunitar. Primele estimări vor fi anunțate începînd cu ora 19:00, ora României, iar cea a componenței noului parlament, după ora 21:15, ora României, pe baza rezultatelor naționale disponibile în acel moment.”

Marea surpriză a prezenței uriașe anunță și mai mari surprize diseară, la anunțarea rezultatelor

Diseară, de la 20,30 voi fi în exclusivitate pe Mediafax.ro  și Gîndul.ro  la ediția specială a emisiunii Gîndurile lui Cristoiu. Cine  vrea să afle  opiniile mele despre rezultatele scrutinului de azi, să acceseze https://www.mediafax.ro/ și https://www.gandul.info. Doar aici mă va găsi. În perspectiva emisiunii de diseară și plecînd de la uriașa surpriză a prezenței, am dat pe la 16 un interviu Mediafax. Sugerez în răspunsuri ceva din surprizele care ne așteaptă la anunțarea rezultatelor. BUCUREȘTI (MEDIAFAX) - Ion Cristoiu vorbește despre prezența mare la vot în ziua alegerilor europarlamentare și a referendumului și spune că avem în față cea mai mare surpriză a ultimilor ani. Despre mesajul dat de alegători veți afla într-o ediție eveniment de la ora 20.30 "Gândurile lui Cristoiu" pe Mediafax și Gândul. "Am fost la vot și este o atmosferă nediferită față de cea trăită la alegerile din ultimii ani. Coada cea mai mare e la liste suplimentare, iar la coada respectivă sunt cu precădere tineri. Avem de a face cu o mare surpriză, prezența tinerilor la vot și judecând după prezența uriasă pentru aceste alegeri și estimări, cred că este cea mai mare surpriză a ultimilor ani", a declarat jurnalistul Ion Cristoiu, pentru MEDIAFAX. "Am mai spus și la <<Gândurile lui Cristoiu>> că o prezență de peste 30% dă peste cap structurile de partid, PSD și PNL. În momentul în care vin din afara structurilor sunt tineri sau oameni care nu au votat în ultimii ani și ei nu pot fi decât anti-PSD și în favoarea USR. Surpriza prezenței dă peste cap sondajele de opinie anterioare și schimbă ierarhia politică din seara aceasta în România. Prezența oamenilor la vot, care nu sunt scoși la vot de activiști sau oameni din primării, se explică:

Game of Thrones s-a încheiat. Comentariile continuă!

Contribuția lui Dorel la desăvîrșirea Sezonului 8 (și ultimul) din Game of Thrones

Cu Sandra Stoicescu discut înainte de a intra în emisiune despre ultimul sezon din Game of Thrones. Nu știam dacă măcar urmărește fie și într-o doară deja legendarul serial. Astfel că am luat cu mine numărul special din Historia francezilor mai mult ca să arăt cu ce se ocupă marea presă din Vest, mare nu prin talent și inteligență – acolo ca și aici sînt jurnaliști și jurnaliști – ci prin luarea în serios a tot ce se întîmplă în realitate. De cum i-am arătat Sandrei Stoicescu publicația, mai precis coperta, aceasta s-a arătat interesată nu atît de inițiativa jurnalistică, excelentă, de altfel, cît de abordarea serialului, a cărei fană e și ea. La începutul emisiunii am avut curajul să discutăm un pic despre Game of Thrones, un fenomen de amploare în lume și în România, ocolit de presa noastră, preocupată mai departe de fleacurile aparținînd politicii de vorbe, cum îi spun eu politicii românești, denunțate în Conu Leonida față cu reacțiunea, unde focul de pistoale nu e de la Revoluție, ci de la petrecerea de Lăsata Secului. Înainte de emisiune, am avut timp să discut cu Sandra Stoicescu despre ceea ce ea numește, asemenea milioanelor de fani ai serialului, dezamăgirea stîrnită de episodul trei al Sezonului, cel al Bătăliei dintre Vii și Morți. Am văzut și eu într-o noapte episodul și am rămas stupefiat de fușăreala incredibilă care a fost lucrul la acest moment de culme al serialului, către care mergeau toate episoadele celor șapte sezoane anterioare.

Game of Thrones s-a încheiat. Comentariile continuă!

Prin ce e mai vinovată Daenerys, care a distrus prin pîrjolire King Landing, decît Churchill, care a distrus prin bombardare Hamburgul ?!

Înainte de ceremonia care a fost lansarea editurii Mediafax, discutînd cu Adrian Sîrbu și cu Marius Tucă despre ce vom face și ce vom drege nu peste mult timp, Marius Tucă și-a arătat surprinderea că în deschiderea emisiunii cu Sandra Stoicescu, de săptămîna trecută, am abordat sezonul opt și ultimul din Game of Thrones. Nimic surprinzător în gestul meu. Despre serialul devenit rapid fenomen mondial am mai scris. Pe cristoiublog.ro din 14 decembrie 2018, am publicat un amplu comentariu, reunire a unor fragmente din însemnările făcute de mine pe parcursul vizionării celor șapte sezoane. Așa cum arătam în articol, euam văzut Urzeala tronurilor, cum a fost tradus în românește titlul Game of Thrones, după ce se încheiaseră toate sezoanele și planeta aștepta aprilie 2019 pentru a urmări finalul, crezut de milioane de telespectatori ca fiind Bătălia dintre Vii și Morți, dintre Oameni și Umblătorii Albi. Scriam în eseu despre Game of Thrones ca despre un serial dedicat Istoriei ca luptă nemiloasă pentru putere. În așteptarea ultimului sezon, după cum îmi e firea, m-am am început să mă interesez de serial. Spre surprinderea mea, am descoperit existența unei întregi literaturi consacrate producției HBO. Nu numai articole, apărute în publicații prestigioase, dar și cărți, semnate de specialiști în istorie, politologie, psihologie colectivă, geopolitică. Am cumpărat prin descărcare cîteva dintre ele de pe Apple.fr, profitînd de faptul că dețineam cartele din Franța. Alte cîteva, care n-aveau variantă electronică în franceză, le-am comandat pe Amazon.fr în varianta tipărită. Titlurile acestor cărți spun totul despre atenția acordată de specialiști unui serial care, la o adică, ar fi putut fi privit cu nepăsare ca pe o producție de entertainment.

Duminică, nu voi lua în seamă Referendumul. Voi vota în schimb la europarlamentare. Cu PMP-ul lui Traian Băsescu

Duminică, 26 mai 2019, în România, se petrec în același timp două evenimente care, într-o democrație adevărată, nu ca a noastră, de fațadă, s-ar fi petrecut la date diferite: Alegerile europarlamentare și Referendumul. Am mai scris că punerea Referendumului împreună cu alegerile europarlamentare ține de tot ce vreți. De punerea alături a unui parastas cu un botez, a unui stîlp al porții cu Ileana Cosînzeana, dar numai de democrație, nu. Momentul de esență al democrației e votul nu numai liber, dar și conștient exprimat. Alegeri au fost și-n comunism. Și-n comunism prezența trecea drept un criteriu de apreciere a scrutinului. Și-n comunism se votau candidați, propuși de un partid pe o listă. La un moment, dat din nevoia de a spoi democratic regimul dictatorial, s-au introdus și mai mulți candidați pe un loc de MAN-ist. Firește, inițiativa a fost valabilă doar acolo unde urmau să se concureze între ei scriitorii, sportivii, artiștii. Unde un nomenklaturist candida, nu-l concura nimeni, nici măcar umbra sa pe pînza vremii. Nu era un vot liber.

O nerozie: Reacția PNL la Naționalismul Legumiculo-pomicol al lui Liviu Dragnea

Ludovic Orban, și Raluca Turcan au protestat față de prezența lui Liviu Dragnea la Viața satului, emisiune de la TVR. N-am luat în serios protestul. A fost o șmecherie electorală de rutină, la nivelul de inteligență politică al lui Ludovic Orban și al Ralucăi Turcan, ceva gen să facem și noi ceva să nu si spună că lumea moare și noi ne dăm cu ruj. Am fost însă atent la titlul emisiunii: Viața satului. Există o astfel de emisiune în România audio-video? Se pare că există, o dată ce doi politicieni zdraveni la minte – Liviu Dragnea și Petre Daea, unul președinte al Camerei Deputaților și celălalt ministrul Agriculturii – au participat de două ori în ultimul timp la ea, iar alți inși, la fel de presupuși zdraveni la minte, au socotit că trebuie s- ia în seamă. Nu urmăresc nici o emisiune la TVR. După opinia mea, postul public de televiziune e una dintre instituțiile perfect inutile ale României din ultima vreme. Indiferent cine ar veni în fruntea ei, TVR nu va ajunge niciodată o instituție de excepție. Asta, deoarece, așa cum s-a văzut chiar din Scandalul Viața Satului, fiecare politruc de la noi e convins că TVR îi aparține. De la Dacian Cioloș pînă la Gigel Știrbu, un tip care nu întîmplător se numește Gigel. Gigel de la PNL, nu Gigel de la Scurărie.

Campania pentru europarlamentare se apropie de final. România a ratat din nou ocazia de a dovedi că nu-i Babuinia

La Nisa fiind chiar în toiul campaniei pentru europarlamentare, am urmărit la televiziunile franceze dezbaterile pro și contra despre Uniunea Europeană. Altfel spus, dezbaterile în care toți candidații, indiferent de culoarea politică și chiar indiferent de poziția lor față de Bruxelles, au intervenit pentru a-și preciza poziția în legătură cu proiectul european. Unii pledau pentru mai multă Europă, în sensul unei Uniuni Europene transformate într-o Federație. O Federație în care prerogativele puterii centrale să crească infinit în timp ce prerogativele țărilor membre s-ar reduce pînă la dreptul doar de a se numi ca și pînă acum. Alții pledau însă pentru mai puțină Uniune, nu în sensul de dispariție a proiectului, cum caută să ne convingă fata în casă a Birocraților de la Bruxelles, președintele României, Klaus Iohannis, ci în cel de mai multe prerogative acordate țărilor membre. Dacă ar fi să optez între cele două tabere, aș opta pentru cea care pledează în favoarea unei mari independențe a țărilor membre. Cunosc întreaga dispută din lagărul socialist în legătură cu prerogativele instituțiilor supranaționale, precum CAER. Dincolo de faptul că unitatea și frățietatea țărilor socialiste alcătuiau un slogan prin care Moscova își impunea dominația asupra întregului Lagăr, viața a demonstrat că popoarele nu sînt la fel, că pînă la amestecul de rase fiecare țară își are specificul ei, și că în aprecierea legilor dintr-o țară trebuie să ții cont și de trecutul ei.

Disperare mare la Cotroceni: PSD refuză să boicoteze Referendumul!

25 aprilie 2019. Seara. Palatul Cotroceni. Anunțat de purtătoarea de cuvînt a administrației prezidențiale Mădălina Dobrovolschi încă de la prînz, cînd a ieșit într-o conferință de presă pentru a da citire întrebărilor de la Referendum (Klaus Iohannis s-a temut să facă asta, pentru că, așa cum s-a văzut la ultima sa intervenție publică , nu știe întrebările), Președintele României prezintă ceea ce se numește Mesajul Public în legătură cu scrutinul. Potrivit procedurilor, Mesajul public e cel mai important document al Referendumului consultativ, prevăzut de Constituție ca instrument democratic la îndemîna șefului statului. Dincolo de absența minimelor argumente în favoarea venirii la vot și a răspunsului DA (Klaus Iohannis ne-a zis să venim la Referendum, pentru că astfel votăm împotriva PSD, ceea ce înseamnă practic dublarea votului, dacă ne gîndim că împotriva PSD se poate vota la europarlamentare), Mesajul public conține și această aserțiune apăsată: „PSD-ul, cu siguranță, va încerca prin toate mijloacele să boicoteze acest referendum.” Mai la vale, Klaus Iohannis revine la chestiunea boicotului: „Nu contează boicotul pesediștilor. Nu. Acum, contează votul românilor.”

Klaus Iohannis îndeamnă practic la Boicotarea Referendumului

Administrația Prezidențială a dat publicității sîmbătă, 18 mai 2019, un Comunicat de presă despre o adresă trimisă vineri, 17 mai 2019, „în numele Președintelui României, domnul Klaus Iohannis” Consiliului Național al Audiovizualului prin care instituției i se cere să emită de urgență „normele şi regulile de reflectare a desfășurării campaniilor electorale şi a celor pentru referendum”. Adresa, cu valoare de somație, pleacă de la o realitate. Campania pentru Referendum e practic inexistentă la televiziuni. E practic inexistentă și în presă: Site-uri de știri, ziare. Gestul Prezidențial a fost prefațat de o somație asemănătoare, trimisă şefului Autorităţii Electorale Permanente (AEP), de Ludovic Orban, președintele PNL. Ceea ce Administrația de la Cotroceni doar sugerează, liderul PNL (sau mai degrabă încă liderul PNL, pentru că în culise i se pregătește înlocuirea cu un om cu care Klaus Iohannis face chimie, Rareș Bogdan) zice de-a dreptul: AEP boicotează Referendumul. Cum îl boicotează? Ca și Administrația prezidențială, conducerea PNL consideră boicotare faptul că televiziunile nu organizează dezbateri despre Referendum, ba mai mult că nu îndeamnă românii să vină la vot. De boicot ar putea fi acuzat chiar PNL.

Gândurile lui Cristoiu: Pentru a avea succes la prezidențiale, PNL trebuie să piardă la europarlamentare

Ion Cristoiu lansează o nouă ipoteză privind miza alegerilor europarlamentare din 26 mai. Jurnalistul a afirmat, la emisiunea „Gândurile lui Cristoiu”, că o victorie a PNL va fi una falsă deoarece nu va determina schimbări la nivel local sau la nivelul majorității parlamentare. Ion Cristoiu și-a combătut teoria conform căreia scrutinul europarlamentar și referendumul vor fi cruciale pentru liberali și președintele Iohannis. „Trebuie să fac o corectură la tot ce am spus până acum. Am tot susținut că aceste alegeri sunt cruciale și pentru PNL și pentru Klaus Iohannis și și referendumul deoarece... am zis eu până acum, greșit!... dacă PNL și Klaus Iohannis obțin un scor slab, Klaus Iohannis va porni în campania pentru alegerile prezidențiale cu un handicap. Greșit! Pentru că dacă mă gândesc bine la interesul lui Klaus Iohannis este ca și acest moment să încarce de tensiune dreapta. Dacă acum e un succes, care nu are nicio semnificație, e un succes”, a precizat jurnalistul. Ion Cristoiu a explicat că victoria PNL ar duce pe de o parte la o demobilizarea electoratului și la conflicte interne în partid, iar, pe de altă parte, nu ar produce schimbări la nivelul majorității parlamentare sau la nivel local. „La partea dreaptă vor veni două elemente grave pentru Klaus Iohannis.