Astăzi, de la ora 17.00, ÎN DIRECT la cristoiuTv și pe cristoiublog, un nou dialog cu H. D. Hartmann despre alegerile prezidențiale din S.U.A.

Tot astăzi, după conferința de la ora 18.00, a președintelui Iohannis, Ion Cristoiu va comenta ÎN DIRECT la cristoiuTv și pe cristoiublog, declarațiile acestuia

Breaza în pandemie. Elena Surdu Stănescu, ghid în fascinanta Indie

La Breaza, omul are cele mai neașteptate întâmplări în drumul său plin de comori spre cunoaștere și înțelepțire. După șocul teribil al sculpturilor făcute la București și la Breaza, după dușul teribil care a fost lectura cății „Zuleiha deschide ochii” de Guzel Yakhina pe care mi-a oferit-o pentru lectură, mă așteptam din partea domanei Elena Surdu Stănescu să socoată o nouă „bombă”. Ea a venit rapid și este India! Mi-a oferit un superb „Jurnal de India”, rod bogat al călătoriei sale în acest stat cât un continent. „Au trecut doi ani. Timpul, ca apa, netezește, estompează, decantează. Acest univers, India, tărâm în care se vorbesc 15 limbi și 844 de dialecte, în care conviețuiesc armonios etnii de religii diferite (hinduși, musulmani, creștini, sicsi, budiști, janseniști, mozaici), mă uimește și mă urmărește încă; Citiți tot articolul

Arhiva Afectivă. În sat la noi. (Reportaj SF folcloric)

E vară. Dintr-un vălătuc mare alb și aproape nemișcat, pe cerul smeuriu al înserării se desprind caiere plutitoare. Nunta e pe sfârșite. Primarul mai felicită odată mirii, nașii și părinții răspândiți pe dealuri și coline. Face acest gest de primar omenos, mereu implicat în viața comunei Hurducata. Încă de la bun început, domnul primar Stere Sforăescu s-a oferit să ajute familiile mirilor în vederea bunei organizari/desfășurări a mult așteptatei nunți. Gurile rele spun că e așa săritor, fiindcă unul din nași e cumătrul primarului, alții mai știutori neagă cu vehemență, susținând că dacă primarul e burlac, nici vorbă de cumătru, chiar dacă alții la bufet pun rămășag că-i cumnat de soră, deci tot interes. Citiți tot articolul

Dacă Bill Gates ar fi „cel mai puternic om de pe planetă”

E înduioșător spectacolul capetelor sunătoare care citează la tot pasul portavoci din sănătatea publică de azi cu „argumentul” că „au în spate știința”. Dar e îngrijorător faptul că grosul jurnaliștilor, specialiștilor „oficiali”, intelectualilor de catifea și politicienilor de mucava prezintă plebei înspăimântate un ciur, explicând că din punct de vedere științific e barcă de salvare. Și mai îngrijorător e faptul că acești prezentatori credincioși reprezintă o proporție copleșitoare din populație: dacă teoria pandemiei ar fi doctrină politică, partidul lor ar câștiga alegerile cu o majoritate copleșitoare, mult peste cea pe care ar putea s-o obțină, de pildă, un eventual partid al celor care știu că Pământul nu e centrul universului. Citiți tot articolul

Dacă trăia bietul regizor Puiu în Parisul lui Robespierre, acum era deja decapitat

După căderea Bastiliei, Franța intră într-o criză mai profundă, pândită din exterior de dușmani și într-un permanent conflict militar, iar din interior măcinată de luptele între cei care făcuseră revoluția. Treptat, dar sigur, au început să încalce exact principiile pentru care luptaseră. Vinovatul este Robespierre care instituie tribunalele revoluționare pe tot cuprinsul țării în martie 1793. Se pune bazele unui regim de teroare în care foști oameni alături de care a luptat Robespierre sunt trimiși la ghilotină pentru motive bizare. Dacă într-un cerc de amici spuneai ceva care suna altfel în urechea dictatorului și erai turnat, nu scăpai decât dacă fugeai din țară. Citiți tot articolul

Rusia a ridicat scorul la 2-0 în bătălia cu planeta după lansarea primului om în spațiu și crearea primului vaccin împotriva noului coronavirus

În timp ce America începuse războiul Rece cu China, aproape nejustificat în opinia mea, pentru că la mijloc este foarte multă incompetență, rușii au lansat vaccinul pentru combaterea covid-19. Imediat, aproape instantaneu, americanii s-au trezit parcă din beție și au uitat de China. CNN, tot felul de doctori, ONG-iști fără meserie dar manevrați din telecomandă s-au isterizat în ultimele ore. Așa au făcut și la debutul anilor 60’ când americanii se umflau în pene, dar nu au fost în stare să plece primii în spațiu. Fără supărare, dar majoritatea celor care reprezintă specialiștii de rang înalt ai SUA sunt emigranți: români, indieni, japonezi. Sigur, o sa îmi spuneți că sunt la a 5-a generație. Și ce dacă, gena tot genă rămâne. Ca să nu mai spun idioțenia americanilor când în anii de după cel de-al doilea război mondial au început în forță rasismul cu cișmele pe străzi pentru albi și negri, locuri în autobuze, acces diferit la învățământ. Citiți tot articolul

Pandemia pompieristică. Episodul3 | Știință cu ștecher și adevăruri politice

Un semn bun că nu trăiești în cel mai bun loc de pe planetă e acela că zi de zi un prost ține o conferință de presă în care prezintă idei abracadabrante, iar până la următoarea nu se găsește nimeni să-l contrazică public. Când se întâmplă asta în zeci de țări în fiecare zi, ar fi foarte înțelept să cauți o ascunzătoare potrivită, pentru că rachetele cu care trag proștii după muște trebuie să aterizeze undeva. În lumea feliată de azi puțini înțeleg cât de ușor e să „argumentezi” fără temei ori relevanță, adică nevalid și nevalabil (nu toate argumentele valide formal sunt valabile). Primul argument tratat în episodul de față e tot membrul dezonorabilei familii ad hominem, floarea sofismelor de relevanță, despre care am mai vorbit în primul episod și în al doilea. Argumentum ad hominem („argumentul legat de persoană”) e întâlnit foarte des, în special la grădiniță („ba tu ești”) și în politică, unde îmbracă forme mult mai diverse și mai generoase decât la grupa mică. Citiți tot articolul

Arhiva Afectivă. Rusalka și umbrela bunicului

Brad, primăvara lui 1958. Foșnetul grăbit al fulgarinelor și un sărut pe frunte. Prin ușa întredeschisă a sufrageriei stăruie, de-a lungul odăilor, parfumul sec al mănușilor mamei amestecat cu fumul țigărilor Virginia. Când nu găsește Virginia roșii, tata fumează Virginia verzi. Iar când nu le găsește nici pe astea, fumează Chesterfield. Bunicul fumează Pinguin, iar mama, care fumează rar, nu are preferințe. Sporovăiala lor în drum spre hol lor mi-a rămas nedeslușită din pricina unei ferestre trântite de vânt odată cu deschiderea ușii. Eliberez perdeaua prinsă între geamuri și mă așez în fotoliul cel mare de lângă radio. Zgomotele din stradă sunt tot mai rare. Citiți tot articolul

Mulțimile se adună ca o orchestră sub bagheta dirijorului

Războiul civil post-modern nu mai implică neapărat arme și tactici tradiționale de luptă. Mai degrabă acțiuni de tip hide and seek (de-a v-ați ascunselea) și spionaj profesionist sau de amatori diletanți, dar totuși cu rezultate. Se poate juca între forțe uriaș inegale și implică diverși actori sociali, de la instituții, businessuri, grupuri de civili cu interese și nevoi polarizate artificial. Frustrările, nemulțumirile personale și sociale vor fi canalizate printr-o emoție puternică deviată (ură și frică), cu acțiune centripetă. Mulțimile se adună ca o orchestră sub bagheta dirijorului. Nimeni nu știe piesa, partitura, doar execută acțiuni coordonate între prieteni, prietenii prietenilor și lanțul slăbiciunilor tot mai departe. Citiți tot articolul
1 27 28 29 30 31 107