Cazul Caracal: Un scenariu căruia i se tot caută finalul

Emisiunea Gîndurile lui Cristoiu e în vacanță, așa cum vor fi observat cititorii mei. Cazul Caracal mi-a impus prin importanța sa deosebită să fac, marți, 13 august 2019, o ediție specială. Deoarece Monica Mihai e în concediu, moderatoarea emisiunii a fost Ionela Bănărescu. Redau aici transcrierea dialogului:

Ionela Bănărescu: Domnule Ion Cristoiu sunteți de două săptămâni în vacanță și totuși continuați să scrieți pe blog, să interveniți la televiziuni vorbind despre cazul Caracal. De ce faceți lucrul ăsta?

Ion Cristoiu: Practic nu sunt în vacanță citesc la Biblioteca Academiei despre Alfred cel Mare din anul 800, în Anglia, și atunci întrebarea ar fi de ce revin eu la cazul Caracal de la Alfred cel Mare care era oricum un caz mult mai important decât Caracal. Teoretic, luat în sine cazul Caracal e mai mult de tabloide sau de fapt divers de pe vremuri din Scânteia, în sine. Adică în sine avem un cetățean suspectat de a fi răpit și abuzat sexual, violat o minoră, sigur, asta e infracțiune, inclusiv relația sexuală cu o minoră, suspectat că la fel ar fi procedat și cu o altă victimă și pe care ar fi omorât-o.

Ionela Bănărescu: Și violul este un fapt divers? Crima e un fapt divers?

Ion Cristoiu: Crima în România este un fapt divers, fapt divers în sensul că nu merită preocuparea nici a mea, nici a dumneavoastră. Preocuparea celor care scriu de crime și bănuiesc că o dădea la o… am spus că în sine. Atenția acordată de presă de săptămâni de zile în șir și preocuparea mea vine din implicațiile oficiale, social politice, morale, juridice, chiar și strategice ale acestui caz. Chiar vineri 26 iulie pe la ora 11.40 purtătorul de cuvânt al IGP de la vremea respectivă nu s-a limitat la prezentarea cazului care nu intrase încă în atenția… în mașinăria mediatică, a vorbit de o intrare cu mandat de percheziție la ora 6 în casa numitului Gheorghe Dincă, mandat de percheziție pentru suspiciunea de lipsire de libertate. Deci s-a intrat într-o locație de către poliția Caracal și sigur sub conducerea unui procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie pentru a găsi o fată despre care se știa de la 112, la care ea se plânsese sau semnalase, că este răpită. Deci s-a intrat să se caute o fată. Brusc, domnul de la poliție a spus la ora, 11.40, 26 iulie, că fata nu a fost găsită dar că la fața locului au fost descoperite fragmente umane și sigur sugerând că s-a trecut din percheziția pentru găsire a unei minore într-un caz de cercetare la fața locului pentru omor. De fapt dosarul a și fost preluat la ora 14 de către Tribunalul Olt sub acuzația de omor, împotriva lui Dincă. Însă domnul de la IGP a ținut să precizeze că s-au căutat, că poliția nu a intrat la timp deoarece STS, deci o instituție de forță a statului Româna, ar fi dat locații greșite și în acel moment cazul a devenit, repet, nu dintr-un caz divers, n-am vrut să rănesc pe telespectatori punând un viol în caz divers, am spus că în sine cazul nu merită atâta tărăboi. El se naște din acest punct de plecare și anume implicarea STS. Domnul de la poliție sugera că dacă STS-ul ar fi dat locațiile corecte ea ar fi fost salvată și apoi a urmat până seara o întreagă polemică, poliția a răspuns că n-a intrat la ora 6 deși avea mandat de la ora 4 sau 3 noaptea deoarece nu i-a lăsat procurorul, procurorul a răspuns că polițiștii puteau intra și în felul acesta, brusc, acest caz, repet, hai să nu-i spunem divers, obișnuit în orice țară din lume și România, a devenit un caz național.

Ionela Bănărescu: Ați scris pe blogul dumneavoastră că autoritățile fac un efort uriaș să mușamalizeze acest caz sau să ascundă informații. Pe ce vă bazați?

Ion Cristoiu: Eu am făcut o cercetare, nu de teren, pentru că n-am putut să merg pe teren și nici nu conduc o redacție ca să trimit o echipă pe teren, am făcut o cercetare ca istoric, de bibliotecă, adică am luat toate documentele oficiale, înțelegând prin documente oficiale comunicate, declarații și conferințe de presă și intervenții la televiziuni, chiar din 26 iulie, ale diferitelor persoane oficiale. În cazul lui 26 iulie, 27 și chiar 28 am ajuns până acolo cu documentarea încât n-am luat în serios nici transcrierea intervenției și nici știrea, ci am ascultat eu și am văzut eu înregistrările care sunt pe internet. Din aceste documente oficiale, repet din declarațiile oficialităților, m-au șocat mai mult decât m-au surprins contradicțiile. În primul rând m-a surprins și de asta cred că trebuie să fie o preocupare a tuturor jurnaliștilor din România sărăcia datelor oficiale, într-un asemenea caz atât de mediatizat cu atâtea implicații, în mod normal, într-o democrație, autoritățile comunică dacă nu din jumătate în jumătate de zi, măcar la o zi, cu conferințe de presă unde explică, că în America ați văzut, vine șeriful și ne povestește în fiecare zi ce s-a mai întâmplat.

Deși presa invocă informații pe surse din anchetă, DIICOT nu face nimic pentru a opri scurgerile

Dacă fac un scurt bilanț, vom observa o ciudățenie. În prima zi am avut intervenții ale purtătorului de cuvânt al IGP la diferite televiziuni, a făcut turul televiziunilor purtătorul de cuvânt al IGP, am avut o conferință de presă seara, de fapt o declarație de presă, cel de la STS care răspundea acuzațiilor și o conferință de presă ținută domnul Ioan Buda, fost deja inspector al IGP, și domnul Nicolae Moga care era ministru de Interne, ei erau la Caracal. Acestea au fost declarațiile și a mai fost foarte interesant o declarație mai mult smulsă de presă a domnului Romulus Varga care s-a deplasat și el acolo la Caracal, chiar vineri seara, domnul Romulus Varga este șeful Secției Investigații Criminale a Parchetului General. Deci deja cazul acela Caracal a aluat o amploare că au venit atâtea oficialități. După asta, n-am avut nicio conferință de presă a celor care se ocupau de anchetă, am avut duminică, 28 iulie la ora 10.45, doamna Georgiana Hosu, procuror adjunct la DIICOT, vine de la București la Craiova, cazul fusese preluat de DIICOT Craiova, la 10.45 ține conferință de presă în care descrie locul de la Caracal, și să nu uităm asta, ca… așa… era un fel de junglă, totul e haos, mă rog, cred că pregătea într-un fel terenul pentru ideea că în acea gospodărie se pot petrece lucruri inclusiv să vină extratereștri, între timp vine avocatul și susține că în sfârșit acuzatul care, ați văzut, trei zile la rând a negat și că le cunoaște pe cele două fete, era deja acuzat și de un al doilea omor, a recunoscut totul. Așa era titlul, a recunoscut totul. Doamna procuror adjunct ține o nouă conferință de presă la 21.30 de data aceasta, atenție, cu un statement, adică nu a fost prinsă de presă în timp ce trecea pe acolo ci a convocat presa, a citit un text și apoi a răspuns la întrebări. A mai fost o singură conferință de presă a domnul Bănilă, cred că în 31 iulie sau 1 august, care era procuror șef la DIICOT, și după asta aceste autorități n-au mai apărut, a apărut purtătorul de cuvânt al DIICOT care nu a ținut de atunci nicio conferință de presă, ci fie că se dădeau comunicate lapidare, fie că din când în când era întrebată de presa care stă pe acolo pe la poarta lui Dincă și răspundea. Deci avem de-a face cu o ciudățenie, o lapidaritate, o secretomanie ieșită din comun a autorităților în paralel cu una dintre cele mai mari intoxicări ale presei pe surse. Deci în timp ce pe surse care invocă… din anchetă, deci sursele nu invocă mi-a spus mie cineva, din anchetă, deci pe de o parte avem o sumă uriașă, cu unele de aberații vehiculate de site-uri, agenții de presă, de televiziuni de pe surse care, atenție, în aceste două săptămâni și ceva n-au fost contrazise un moment oficial, domnule bateți câmpii, nici măcar nu s-a vorbit de o minimă anchetă, DIICOT-ul nu-și poate permite să apară ca fiind din anchetă cu niște lucruri pe surse. Pentru că se presupune că cineva de acolo sau câțiva de acolo lasă să se scurgă în chip penal elemente din anchetă. Deci aceasta este uriașa… prima mare constatare ca jurnalist a mea, această prăpastie între lapidaritatea comunicării publice, catastrofale, pentru că în momentul în care nu comunici știți foarte bine încep zvonurile, șoaptele, ipotezele și amplificarea prin așa-zise pe surse, nu ipoteze, ale unor informații care sunt… Eu dacă, și aici închei partea asta, dacă aș fi mai tânăr aș scrie o carte comică despre toată năzdrăvăniile care s-au spus din 26 iulie până acum, la un moment dat erau 20 de cadavre, după asta erau 4, după asta era o fântână în care s-a găsit un băiețel, fântâna și băiețelul au dispărut. Ba erau arse de vii, ba… deci fiecare, atenție, invoca surse din anchetă, nu invoca vecini sau fantezie, toate erau puse pe seama anchetei penale.

Ionela Bănărescu: Domnul Cristoiu, de ce credeți că acest fapt, acest caz Caracal care în mod normal, așa cum spuneți, s-ar fi încadrat la fapt divers, a făcut un omor, a făcut ca autoritățile să se ridice în picioare, să trimită DIICOT, procurori și așa mai departe, de ce s-au deranjat să meargă acolo dacă era o banalitate?

Ion Cristoiu: Corect.

Ionela Bănărescu: O dislocare de forțe uriașă pentru ceva ce în mod normal s-ar fi încadrat la o rubrică cineva a mai omorât pe cineva.

Ion Cristoiu: O nedumerire la care eu nu m-am gândit, chiar vă mulțumesc că v-ați gândit dumneavoastră. Într-adevăr, o altă ciudățenie este această disproporție. Încă o dată, cu tot respectul pentru fetele care, nu știu încă, deocamdată nu avem… avem un raport preliminar că una din ele ar fi… dar repet, fără să vreau să jignesc, din punct de vedere penal e un caz de omor, adică un caz care în România e obișnuit, unul răpește o minoră sau n-o răpește, o duce, o violează și potrivit punctului de vedere oficial el a omorât-o din greșeală, n-a omorât-o ca un monstru, ci i-a dat un pumn, ea a murit, nu știu, și atunci el a încercat să scape de cadavru. Dacă vă uitați până și, dintr-un anumit punct de vedere, până și e stângaci, adică e amator, îi dă un pumn, nu mai știe ce să facă cu cadavrul, și atunci într-adevăr una din marile ciudățenii este acest uriaș deranj. Hai să facem recapitulare. Deci la fața locului, 26 iulie este o zi tulbure, dar o zi care acum ne explică multe lucruri. Aveți dreptate, se duce la fața locului șeful IGP și ministrul de Interne, da, ține o conferință de presă STS-ul, se duce la fața locului, atenție, șeful secției investigații criminale de la IGP, domnul Varga e celebru prin două dosare misterioase, Elodia și Farma, sinuciderea din Farma, nu numai atât, potrivit comunicatelor oficiale se mai întâmplă un lucru, o agitație, deci inițial, potrivit documentelor, polițiști din Caracal și conduși de judecătorul Octavian Popescu de la Parchetul de pe lângă… deci la nivel de Caracal, intră cu mandat de percheziție la ora 6, e foarte important că prezent la fața locului, fără a se implica oficial este domnul Liviu Vasilescu care avea la DIICOT Craiova cazul Luizei, bun. E un caz acolo. O să vedem și misterul faptului că ei când intră în jumătate de oră descoperă că-i crimă și nu era niciun cadavru. La ora două, atenție, acest caz care după părerea mea putea fi tratat de parchetul din Caracal, era un omor și amator, bun. Este preluat de parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, deci ajungem la Slatina, sub acuzația de omor. La fața locului vin la cercetare pentru omor, se adaugă polițiștilor și ați văzut ce era acolo, de la Caracal vin, o să vedeți, de la București, vin o întreagă echipă de criminaliști de la București, vin criminaliști de la Olt. La ora unu noaptea 26 spre 27 intervine o altă instituție și anume DIICOT Craiova. Deci deja trecem de la Olt la Craiova care preia dosarul dar schimbă încadrarea, nu mai e omor ci este trafic de minori. Pe 1 august este preluat de la Craiova, nu înțeleg de ce n-a rămas la Craiova, structură teritorială, de DIICOT București și imediat e preluat personal de procurorul șef al DIICOT. Deci dumneavoastră aveți dreptate, e ceva deranj. Ăsta este un moment de suspiciune, eu nu pot permite, dar e o întrebare la care nu s-a răspuns și în aceste condiții începem să credem, și de aici vine suspiciunea, că e ceva în neregulă, pentru că, repet, avem un caz care după părerea mea nici măcar nu e complex. Un caz complex era așa, de omor, două fete au dispărut și la un moment dat într-o pădure se găsesc niște oase, hai să spunem cu cenușă, da, se face ADN-ul și se descoperă că sunt oasele uneia dintre fete, în acel moment sigur că e un caz complex. Adică trebuie să vedem cum au ajuns acolo… dar avem de-a face cu un tip, se intră la el în casă, se găsesc niște oase, el recunoaște duminică, spuneți-mi și mie care este complexitatea? A recunoscut, așa zice, da, sigur că vine și ADN-ul de la INML și… deci aici, iată, o mare o mare întrebare, de ce este acest deranj uriaș? Gândiți-vă câți erau la fața locului? Deci nu se poate. Nu numai atât dar avem, mai țineți minte, vineri valul de demisii. Adică fără să se stabilească, deocamdată, fără să se facă o anchetă minimă, este demis deci domnul Buda se duce la Caracal și-l demite pe șeful de la Olt, domnul Moga se duce la Caracal și-l demite pe Buda, domnul Moga pleacă peste câteva zile. Deci e un val de demiteri care spui că e ceva în neregulă.

Ionela Bănărescu: Am văzut ieșiri la rampă ale doamnei prim-ministru, luări de atitudine ale președintelui Iohannis și întrebarea mea este, într-o țară în care de obicei personalităților aflate în fruntea țării nu le pasă de ce se întâmplă, eu nu cred că brusc doamna Dăncilă n-a mai dormit din cauza Alexandrei, brusc domnul Iohannis n-a mai dormit din cauza Luizei. Totuși oamenii ăștia au venit în fața publicului, în fața țării, în fața acelora care i-au ales să arate o empatie, o conștiință răscolită pentru cineva de care până acum o săptămână pur și simplu nu le păsa.

S-a mai întîmplat un lucru care a făcut ca totul să scape de sub control: intervenția lui Alexandru Cumpănașu

Ion Cristoiu: Da, în cazul Luizei chiar nu le-a păsat. Toate documentele arată că acel dosar a fost plimbat, a ajuns la DIICOT Craiova, domnul ăla, Vasilescu, a pus pe mama Luizei la detectorul de minciuni, adică era clar că era așa un fel de lasă-mă să te las de tip românesc. Răspunsul trimite la semnificațiile deja din 26 ale cazului, de, repet, în 26 nu se știa nimic de presă ce s-a întâmplat. Teoretic, dimineață au intrat și au găsit, nu știu, au căutat o minoră. Dacă nu venea poliția și spunea noi o găseam dacă STS nu ne dădea locații greșite, probabil că acel caz nu ajungea la asemenea nivel. După asta s-a mai întâmplat un lucru care a scăpat de sub control, după părerea mea, și anume fata avea un unchi numit Cumpănașu. Dacă, Doamne ferește, Alexandra era numai Alexandra, fata oamenilor ălora bănuiesc că sunt oameni simpli de lângă Caracal, vă spun eu că nu se întâmpla nimic. Adică sigur, scria după o zi două și devenea cum am zis eu, poate s-a înțeles greșit, fapt divers.

Ionela Bănărescu: Aici sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Atunci de ce s-au repezit toți ca ulii asupra acestui caz?

Ion Cristoiu: Pentru că în prima fază acest caz a servit în bătălia dintre instituțiile de forță. Este clar că poliția a vrut din start să dea un șah STS-ului. STS-ul a fost un pic în defensivă, apoi, sigur, a venit și el cu explicații. STS-ul trimitea la președinte, dar, foarte important, eu când a izbucnit acest caz, am și scris, eram în Anglia și m-am uitat duminică dimineață pe 28 la BBC, la emisiunea lor de matinal, care au trat cazul. Cazul în presa străină a fost tratat în felul următor, o fată are încredere în statul român, 112, sună la 112de nu știu câte ori și statul român nu o salvează, adică deja a devenit o temă neliniștitoare chiar pentru statul român. Adică deja aveam, și pe asta a mers și merge încă această campanie, avem de a face, zic unii, o parte uriașă a acestei mașinării, avem de-a face cu un stat nepăsător față de o fată.

Ionela Bănărescu: Păi și ce, n-avem?

Ion Cristoiu: Ba da, dar am zis de ce au intrat politicienii în joc. Pentru că imediat a intrat campania electorală, adică doamna Dăncilă și guvernul s-au simțit puși la zid prin poliție, da? ei erau cu poliția. De aia o parte din campanie a fost împotriva poliției. Președintele s-a simțit pus la zid în legătură cu STS-ul. Procurorii, mai țineți minte, s-au simțit și ei puși la zid în legătură cu procurorul care nu i-a lăsat să intre pe polițiști. Și atunci a devenit un caz care, repet, poate mai mult sau mai puțin complicat, dar totuși de nivel de parchet de Caracal, un caz național și chiar și european.

Ionela Bănărescu: Totuși, ce credeți că încearcă să ascundă?

Ion Cristoiu: Este o întrebare… Eu am evitat până acum și evit să spun ipoteze, adică să mă lansez să spun se ascunde cu adevărul x, se ascunde adevărul. Eu o să vă spun însă ce cred eu că încearcă să se protejeze sau să se ascundă. În cazul Caracal avem două ipoteze de lucru. Ipoteza, e un tip, un monstru cum zic ei, pentru unii nu e monstru e un simplu criminal, pentru alții e un monstru care a acționat singur, a făcut totul, totul singur. Și există și ipoteza, normală ar trebui să fie în orice anchetă, că de fapt el făcea parte fie dintr-o rețea, fie era protejat. Ce este straniu alături de deranjul autorităților este faptul că din start autoritățile merg pe această pistă numai și numai de asasin singuratic. O să vă dau un amănunt de care puțină lume își amintește. Așadar, se intră într-o locație, încă o dată, ca să se caute o fată, despre care erau siguri. Știau că domnul Dincă nu-i asasin, adică nu avea dosar, era de… teoretic putea să presupună chiar că fata a fost de bunăvoie, puteau să presupună, dar ei au intrat să o găsească, da? Este inimaginabil, și asta este una din marile ciudățenii și chiar din marile crime ale acestui caz, după o oră cei care sunt acolo ajung la concluzia că fata e omorâtă și n-au mai căutat-o, deci n-o mai caută, este ceva inimaginabil. Pe ce, pe bază că ei au găsit niște oase și ei spun că oasele sunt umane. Păi de unde să știu, poate că erau oasele altuia, poate că nu erau umane, dar ești dator în caz de răpire să iei în calcul să te duci să o cauți în beci, nu știu… dar poți să presupui că ăla a dus-o într-o pădure, că o ține undeva, că fata aia moare de foame, poți să spui că e dusă pe un trafic și a ajuns la graniță. Nu. Din start ei merg pe această idee, poliția, că ea este moartă, dovadă dosar. Dar o să vă spun o ciudățenie, domnul Buda ține o conferință de presă împreună cu domnul Moga seara și el spune următorul lucru, în primul rând își exprimă condoleanțe, este unul din rarele cazuri în care fără a fi nicio probă vineri că fetele sunt moarte sau că fata e moartă, toți își exprimă condoleanțe. Deci Buda își exprimă condoleanțe, domnul Iohannis pe facebook spune că e o tragedie, doamna Dăncilă își exprimă condoleanțele, stați un pic, este criminal pentru oameni ăia. În caz de răpire, până nu găsești cadavrul și vin părinții și spun e cadavrul fiicei noastre, este aberant să spui domnule, gata, au murit. La o oră? N-ai de unde să știi. Nu știu, măcar le întreții speranța. Deci pentru toată lumea este moarte și este… și domnul Buda, în timp ce el nu recunoaște, domnul Buda spune așa că, este șeful IGP, își exprimă condoleanțele și, atenție, lansează cea mai mare diversiune, nu știu dacă voit sau nu, care într-un fel a pus la îndoială acest caz. Anume, el spune așa, ultimele cuvinte ale Alexandrei către 112 au fost vine, vine, vine și în acel moment asasinul a intrat în casă, a văzut-o cu telefonul de la 112 și a omorât-o. Suntem vineri seara. Datele, transcrierea de la 112 arată că n-a zis niciodată. A zis bine, bine, bine nu vine, vine, vine. De abia în discuția cu polițistul, mă rog, mai complicat, ea spune că se aude lătrat de câini și a venit ăla. Deci ei din start… Doi, 26, 27, 28 până la prânz nu se vorbește de cenușă, nu se vorbește, în comunicatele oficiale. Avem numai atât, fragmente, deci domnul Romulus Varga se duce și declară, este șeful investigațiilor criminale de la Parchetul General, declară presei că la fața locului s-au găsit oase de om aparținând mai multor persoane. De unde știa el că sunt mai multe persoane? Nu era nicio anchetă. Și de abia duminică seara doamna Georgiana Hosu vorbește de cenușă, de ardere, până atunci nu există în comunicatele oficiale decât că s-au găsit niște oase. Asta este una din marile ciudățenii ale acestei anchete și, repet, uriașele contradicții ale autorităților. Și eu am pus pe seama faptului, plecând de la contradicție, înseamnă că undeva e un interes, cum să spun, ca acest caz să se ascundă ca să nu se afle adevărul, că altfel nu pot să-mi explic. Nu pot să-mi explic de ce avem atâtea contradicții.

Enigmaticul comisar Constantin Pistol

Ionela Bănărescu: S-a comunicat faptul că există o înregistrare de 17 minute…

Ion Cristoiu: 16.

Ionela Bănărescu: 16 minute între Alexandra și polițistul care a preluat.

Ion Cristoiu: Comisarul Constantin Pistol, șeful investigațiilor criminale de la poliția din Caracal. Da.

Ionela Bănărescu: Noi am făcut o solicitare să fie făcută publică această convorbire, nu am primit răspuns. Întrebarea mea este…

Ion Cristoiu: N-ați primi răspuns pentru că nu se dă răspuns.

Ionela Bănărescu: Da. De ce credeți că dacă au putut să dea înregistrarea cu 112, de ce nu o pot da pe aceasta care este în pachetul cu 112?

Ion Cristoiu: Este cel mai important document al acestei anchete. Deci acest caz este, repet, și de vreo săptămână spun într-una oficial, peste tot unde mă duc și scriu, în legătură cu acest document și am să spun de ce este crucial pentru a știi ce s-a întâmplat acolo. Noi nu știm nimic până acum decât, foarte interesant, din avocații din oficiu care ați observat că-l înfundă pe Dincă. Deci el are apărători și toți se duc la televizor și spun Dincă e și mai criminal, Dincă e un monstru, bun. Dar, atenție, foarte important, noi despre ce spune Dincă, ce face Dincă nu știm decât, nu de la el, din ce spun alții. Poate că e mut. Dumneavoastră l-ați auzit vreodată vorbind? Nu l-a auzit nimeni din România zicând mi-e sete. I se pune pe seamă că are televizor în cameră, că a zis bine că mi-ați strâns, dar ați observat, el este un personaj puternic, central, dar nu apare pe scenă, dar toată lumea vorbește. Bun, hai să vă spun documentul acesta. Alexandra sună la 112, ca să înțeleagă telespectatorii, în momentul în care ai o problemă suni la 112, la 112 este un dispecerat fie central fie zonal. Deci dacă tu ești din Caracal, 112 nu e din Caracal, e la nivel central. Sigur, nu discut ce-a zis dispecera. Dispecera sau dispecerul de la STS are misiunea, din ce spui tu, să te repartizeze unuia din dispeceratele de intervenție. Dacă spui mi-e rău și leșin și cutare te trimite la ISU, adică îți face legătura cu ISU care e tot 112. Dacă zice vine unu și cu toporul în cap te trimite la dispeceratul de poliție. Prima convorbire se încheie a venit, a venit, iar un mare mister, de ce ar spune încheie convorbirea a venit, a venit, revine cu telefonul doamna aia de la dispecerat, nu întreabă cine a venit, iar o nebunie, bun. După ce termină și a doua convorbire, dispecera îi dă legătura, și este foarte important, la dispeceratul Slatina, așa se explică de ce Vasilescu ăla… care dispecerat… el habar nu avea cum e Caracalul, el era la Slatina, și ăsta face legătura la poliție. Ultima convorbire cu acest Vasilescu, în care el îi spune nu mă mai ține domnișoară, știți toată povestea asta, că am treabă și ea spune bine, bine, bine nu vine, vine, vine. Deci spune bine, am înțeles, da? Intră în joc poliția din Caracal. Cei de la poliție sună patrula pedestră și spune bă, vedeți că aveți pe acolo un caz de răpire. Unul dintre cei de la poliția pedestră i-a numărul de telefon de pe care sunase fata și o sună, la 11 și 12 minute. Din conținutul acestei prime convorbiri de pe un telefon al lui, el se află scris într-un raport, avem acest rezumat în raportul corpului de control, bun. Se spune că el n-a reușit să afle, ăla pedestru, vine la unitate, la poliție și acolo șeful investigațiilor criminale din poliția Caracal, domnul comisar Constantin Pistol, fiei numele lăudat, i-a telefonul domnului ăsta și o sună el pe Alexandra și vorbește 16 minute. Urmare a acestei convorbiri, el face un raport scris, bănuiesc că a povestit multe acolo. Acest raport este prezentat în raportul corpului de control un sfert de filă. Deci e clar că corpul de control a văzut raportul dar nu l-a dat tot. Și atunci noi am spus de sute de ori, domnule, desecretizați ce scrie nea Gigel ăla, Pistol pentru că ei susțin că, nu știu nu mă pricep, convorbirea nu poate fi audio, că a fost pe telefon, dar măcar ce-a scris ăla, că a scris mai multe pagini. Ei, acest, cum ați făcut și dumneavoastră, această cerere de-o simplitate uluitoare se lovește de refuzul domnului Fifor. Deci au desecretizat raportul corpului de control al poliției, nu l-au desecretizat pe acesta, s-a desecretizat ăla de la 112 și cu toate acestea un text… Este crucial pentru că este greu de imagina că în 16 minute nu a avut loc o convorbire și despre cine e ăla, cum a ajuns ea… n-are cum. Ei spun că în cele 16 minute domnul acesta care era din Caracal, el nu descoperă un moment unde e ea. Dar oricum, refuzul de a desecretiza arată că ceva e în neregulă acolo în ce spune el. fie că el o ia la întrebări și îi spune da, nu ești la cutare și lasă că nu știu ce, fie că ea spune niște lucruri, de exemplu i se atribuie ei, textual în așa-zisul raport, și fata a zis că bărbatul nu se află lângă ea fiind plecat la farmacie să ia alifie pentru răni. Nu știu doamnă dacă nu e pus de la el pentru că această afirmație pusă pe seama fetei schimbă totul. E greu de presupus că unul din ăsta brută se duce să-ți ia alifie pentru mâini și să-ți mai și spună ție după ce te-a violat și te-a abuzat că mă duc la farmacie. În finalul raportului de la MAI pe care l-am publicat se spune așa: ghilimele, citez, în finalul raportului său, pe care nu-l știm, polițistul spune că pe fond de lătrat de câini, foarte interesantă observație, fata zice că a venit bărbatul și nu mai poate vorbi și din acel moment se închide. De ce este foarte important, convorbirea se termină la 11 și 28, potrivit tuturor datelor Dincă a venit la 12 și ceva. Dar, repet, vă imaginați, nu înțeleg de ce refuză. A încercat și Cumpănașu, am făcut și eu gălăgie, ați făcut și dumneavoastră adresă, ei refuză. Domnul Pistol nu are voie să vorbească cu presa, de ce să nu vorbească? Nu știu dacă a fost audiat penal, nu intern, pentru că el este un martor, e omul cu care a vorbit 16 minute, bănuiesc că o ține minte în afară de ce-a scris.

Ionela Bănărescu: Dar de ce credeți că domnul Fifor, după toate demisiile și aparenta tăiere în carne vie, pur și simplu refuză sau încearcă să-l protejeze pe acest polițist? De ce ascunde tocmai această declarația minoră, deci după atâtea capete tăiate, după atâtea demisii la nivel înalt, de ce se încăpățânează să protejeze tocmai acest document.

Ion Cristoiu: Eu nu cred că protejează polițistul. Deci în documentul respectiv nu știu ce-a scris, noi nu avem convorbirea. Nu știu, deocamdată nu ni s-a spus, am înțeles că până la urmă ele se stochează, nu știu, nu mă pricep, dar față de 112 unde am convorbire înregistrată, am audio, am transcriere limpede, da? Dincoace este clar că ăla când a scris, n-a scris numai jumătate de filă, n-avea cum, a vorbit 16 minute, a scris mai mult, da? poate că n-a scris mai mult, dar dacă îl întrebi, nu știu, de presă, poate că ne spune ceva, era agitată, nu era agitată, ce-a putut să vorbească. Probabil, după părerea mea, că în această convorbire sunt niște lucruri care sunt secrete de stat. Nu știu, nu știu ce i-a zis fata lui, deci… gândiți-vă că Alexandra vorbește la 112 un minut, două. El vorbește 16 minute, n-ai cum în 16 minute bănuiesc că n-a întrebat-o numai culoarea părului.

Ionela Bănărescu: Ce secrete de stat ar fi putut să-i spună Alexandra, un copil de 15 ani, răpit, sechestrat, violat, bătut, unui polițist? Ce secrete de stat să dețină Alexandra?

Ion Cristoiu: Poate în cursul convorbirii sunt niște elemente care pot trimite la o rațiune de stat. Nu știu, poate că i-a zis.. eu am presupus și ipoteza, plecând acest Dincă de acasă la 8.40, că de fapt a venit un client, nu știu, poate că acolo era un fel de bordel mascat, poate că în timp ce el a plecat, că el pleacă și vrea să se vadă că pleacă, poate că clientul ăla a omorât-o. Poate că acel client e foarte important, eu de aia spun. Nu mă lansez în ipoteze, dar vedeți dumneavoastră cei care sapă neîncredere în instituții sunt instituțiile. Eu spun da, bă, ce vreți? Poftim, nimic deosebit, poate că în raportul ăla nu e nimic. Dar faptul că ei refuză indiferent de cereri, deci nu se poate, conștienți că orice refuz de desecretizare, orice ordin dat lui Pistol să nu vorbească adâncesc bănuielile, e ceva în neregulă. Spuneți-mi dumneavoastră, adică… În știu pe domnul Fifor, el face parte dintr-o echipă PSD-istă care vrea să pară modernă, ați văzut și dumneavoastră, deosebiți de Dragnea. Nu înțeleg, adică dacă ați observat el nici măcar nu răspunde și a fost provocat, cel puțin de mine, pe televizor, domnul Fifor, desecretizați! Cumpănașu a făcut cerere, dumneavoastră ați făcut și am înțeles că ce? Va răspuns că e secret de stat sau ce e, că e de anchetă. Cum să fie de anchetă. Și ca să trag aici o concluzie, nu noi jurnaliștii săpăm neîncrederea în instituțiile statului. Instituțiile statului își sapă neîncrederea pentru că, repet, refuză asta, se fac că lucrează, ați văzut și dumneavoastră, în fiecare dimineață se duc ăia acolo, n-am înțeles ce fac. Acum trei zile căutau un picamer, acum cică vine un escavator, e ceva în neregulă. Eu nu cred că sunt atât de proști, adică nu cred că o anchetă făcută de DIICOT, o anchetă de Parchetul Caracal, da, la un asemenea nivel că ei anchetează un omor nu un trafic. Ei chiar ne iau peste picior, adică ați observat și dumneavoastră, în fiecare zi ne spun că mâine aduc un escavator, dar e atât de greu? Deci e ceva în neregulă în comportament. Dumneavoastră credeți că sunt așa de proști? Eu nu cred, la nivel de DIICOT.

Nu pot fi atît de mulți proști în același timp și în același loc

Ionela Bănărescu: Nu este exclusă nici varianta de a fi atât de proști.

Ion Cristoiu: Nu poate să fie atât de mulți proști în același timp. Hai să lămurim și povestea cu maniacul sexual. Există, sigur, în istorie și în lumea contemporană cazuri de bărbați care, având o traumă psihologică, i-a bătut mama, i-a lăsat nevasta, i-a părăsit iubita, caută în realitate femei pe care să se răzbune. De regulă ele trebuie să fie de un anumit fel, deci în cazul de față nu avem pentru că Luiza diferă de fata asta. Nu poți să spui că e la fel de blondă și are aceeași ochi. Maniacii sexuali, ca să-i atribuim lui, se satisfac sexual prin omor. Adică au un ritual al omorului, nu ajung la satisfacție sexuală decât dacă o strâng de gât, îi scot ochii, o ard. În cazul de față, potrivit documentelor oficiale ale DIICOT un domn a răpit o minoră, a abuzat-o sexual, a găsit-o cu telefonul în mână, nu eu spun, ei, i-a dat un pumn din greșeală, ați înțeles că din greșeală, nu o omora ritualic și apoi a vrut să scape de cadavru prin ardere. Din punctul acesta de vedere nu e nimic complicat, omul a recunoscut, INML-ul a anunțat deja că e ADN-ul ei. Iertați-mă, nu înțeleg de ce se duc în fiecare zi, în fiecare zi ce? Poate să fie un omor mai omor? E un omor.

Ionela Bănărescu: Păi a ieșit avocatul Luizei în public și a declarat că iese miros de cadavru din pereți, din gropile din curte, că este acolo un fel de groapă comună.

Ion Cristoiu: Am înțeles, dar pentru groapă comună nu trebuie preluat de DIICOT, să ne lămurim. Avem o instituție care cheltuiește foarte mulți bani și au și salarii care are drept misiune crimă organizată și terorism.

Ionela Bănărescu: Poate că și de aia s-au dus acolo.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră nu vedeți că ei nu extind ancheta dincolo de curtea lui? Am înțeles, să presupunem că săpând, dărâmând casa descoperă, nu știu, un cadavru, trei cadavre. Și? Tot omor… Adică ăla poate să-l facă și Parchetul General, poate să-l facă și Parchetul de la Olt, hai să spunem, dar n-am nevoie… A, DIICOT-ul trebuie să descopere o rețea și e foarte greu să descoperi. Trebuie să-l iei pe ăla, poate că în rețeaua aia e un cap mare, e un lider mare. În cazul de față, repet, este…

Ionela Bănărescu: Dar ce eforturi ar trebui să facă DIICOT-ul în Caracal unde toată lumea știe de rețelele de traficanți care acționează la vedere și în strânsă prietenie cu poliția. Poliția a apelat la interlopi acolo pentru acest caz. Toată lumea știe că există rețele de prostituție, fiecare a ieșit acum să povestească câte un caz, mă rog, sub anonimat, dar nu e un secret pentru nimeni că acolo sunt rețele de prostituție.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră răspundeți la o întrebare. Orice anchetă de acest gen are și alte piste. Adică nu poți să mergi de două, de trei săptămâni, ăsta e un asasin singuratic, ne ducem, săpăm și mai descoperim încă un… cum l-a descoperit, da? Hai să zice, nici măcar la Luiza nu știm. Bun, am spus, cu tot respectul pentru fetele presupus moarte, altele decât cele două, și dacă descoperi că a omorât 20, tot atâția ani de închisoare face. Adică bun, pe viață. Da, dacă se extinde ancheta atunci de acord. Și atunci există o grijă uriașă să nu cumva să ieși din perimetrul casei ăleia, să nu cumva să ieși din ideea de asasin singuratic, asta mă surprinde pe mine. Ați observat cum adică să iei listing-ul telefoanelor lui acum? Păi primul lucru pe care îl face un polițist, un jandarm de cătun din Franța iei și vezi ai vorbit cu cutare, cutare… sigur că trebuie să fie o chestie oficială, percheziție, dar așa în sine se uită polițistul și zice hopa, stai puțin și apoi… Nu. De ce, pentru că orice idee de rețea trimite, după părerea mea, la un lucru foarte periculos și anume că fetele trăiesc. V-am spus că chiar din dimineața lui 26 ei au zis sunt moarte. Dar de ce? Pentru că dacă sunt vii, dacă sunt în rețea și bănuiesc că sunt în rețea și au fost duse, să spunem, în acel moment începe un coșmar pentru Klaus Iohannis. Unde sunt fetele? Vă imaginați ce-ar însemna ca ancheta să spună au fost luate și sunt la o rețea internațională?

Ionela Bănărescu: Sincer, puțin îmi pasă de ce coșmar ar avea Klaus Iohannis.

Ion Cristoiu: Păi lor le pasă, nu nouă. Eu vă spun ce le pasă lor în legătură cu acest coșmar. Adică de aia evită… ați observat că nici măcar pe plan local nu au curaj.

Ionela Bănărescu: Dar cum rămâne cu analiza ADN-ului. ADN-ul așa cum știm nu minte.

Ion Cristoiu: E raport preliminar, atenție. INML-ul spune că ei nu au raport final sau poate că să zicem că raportul final… ce-i ăla preliminar și final. Dar dacă ați observat o altă caracteristică a autorităților este să lase loc pentru dat înapoi. Pentru că după părerea mea o parte a autorităților se confruntă cu o altă parte, cu altă forță care scoate la iveală. Este singura explicație a acestui balamuc. Dacă ar fi o acțiune unitară, a unui întreg sistem, el sigur ar înăbuși în două, trei zile. Putem să ne ducem noi cu presa… că noi n-avem cum. Dar faptul că prin Cumpănașu, prin alții ies la iveală probabil că forța asta care încearcă să ascundă, cu f mare, știe că forța cealaltă are documente. Și atunci ezită. Domnul Bănilă a refuzat vineri seara, 2 august, să anunțe oficial că potrivit raportului preliminar Alexandra e moartă, a pus-o pe doamna Birchall. Probabil că el știe ce știe, domnule, dar de ce să intru eu aici? Asta este una din explicațiile acestor contradicții.

Ionela Bănărescu: V-aș mai întreba de faptul că la prima percheziție nu s-au găsit probe de sânge, nu s-a găsit mai nimic, după care s-au găsit. Întrebarea mea este cumva s-au dus acolo să caute probe sau să ascundă probe? Ce părere aveți despre o asemenea ipoteză.

Ion Cristoiu: Da. Este foarte interesantă întrebarea. Potrivit documentelor oficiale, nu vorbesc niciun moment pe surse, pe documente. Potrivit documentelor oficiale, au intrat în prima etapă un grup foarte mare de polițiști. Deci au intrat de la Caracal, a intrat procurorul și au început percheziția pentru căutare. Într-o oră percheziția pentru căutare s-a transformat în cercetare la fața locului pentru omor. Deci au început cercetarea de omor. Preluat de către Tribunalul Olt, o să vă faceți cruce câți inși au venit. Criminaliști de la Olt, da, criminaliști de la Caracal, criminaliști de la București, domnul Varga a venit cu o întreagă echipă și acum spuneți-mi și mie această echipă de criminaliști care bănuiesc că au zeci de omoruri… cum să spun, ei fac cercetare la fața locului timp de 14 ore pe omor nu pe altceva. Și ei nu descoperă pete de sânge și ele se descoperă peste două săptămâni. Nu știu, orice… nu absolvent de facultate al Academiei de Poliției, în anul întâi… prima dată când te duci pe omor și cauți pete de sânge și acum se descoperă în câteva… și ei descoperă peste două săptămâni pete de sânge pe noptieră? Dacă ați observat dumneavoastră descoperirile ulterioare nu sunt urmare a unor ascunzișuri. Adică au săpat undeva în podele și era acolo un puț și în fundul puțului… Nu. Ei, pe noptiera pe care au văzut-o ăia, nici nu știți câți au venit acolo, am înțeles că au fost la nivel de 50 de inși, deci 50 de inși au făcut percheziții unde sunt probe de omor, da? și după aia au plecat de acolo, am înțeles, cu niște oase care le-au dus la INML. Există o singură bănuială, anume faptul că el după ce recunoaște este adus la București, mai ține-ți minte. Acolo pot să suspectez faptul că a fost o încercare de a scoate presa din dispozitiv. Pentru că ei se bâlbâie, țineți minte pentru că ei l-au adus la București pentru niște pretinse dureri, a spus că-l pun la poligraf, mai ține-ți minte? Domnul Bănilă spune că nu vom relua decât peste o săptămână cercetarea, o reiau a doua zi și a doua zi ați văzut cum descoperă ei în fiecare zi câte ceva.

Ionela Bănărescu: Păi această cerere a domnului Dincă, a acuzatului, de a fi văzut de un medic legist pentru că a fost bătut, există posibilitatea să zică adevărul. Poate că a fost bătut.

Ion Cristoiu: Nu cred, nu cred că de aia a recunoscut. Hai să vă spun istoria recunoașterii lui. În seriale, chiar mai bune sau mai proaste…

Ionela Bănărescu: Mă refeream la faptul că există suspiciunea asta, că tot despre suspiciuni vorbim, că ar fi fost bătut să spună ce trebuie.

Ion Cristoiu: Asta sunt de acord. Nu, eu spun următorul lucru, în seriale din start de la episodul întâi personajele au o logică, minimă. În cazul acestui serial există… personajul ăsta nu are logică. Ba e asasin cu sânge rece, da, dar asasinul cu sânge rece, potrivit avocaților, în noaptea de sâmbătă spre duminică a avut remușcări. A avut remușcări și zice că a recunoscut. Nu știm nici acum ce a recunoscut. Potrivit tuturor procedeelor juridice nu există recunoaștere, adică nu eu vin la dumneavoastră și sunteți anchetator și zic da am ucis-o și dumneavoastră râdeți și cum ai ucis-o, că trebuie să începi să povestești și zici am ucis-o cutare, cutare, cutare, după ce ai terminat de scris te ia anchetatorul și spui uite toporul, uite groapa. În cazul lui, ați observat, zice că pe Luiza a aruncat-o în Olt, se duce cu el și spune n-am aruncat-o în Olt am aruncat-o în Dunăre, undeva după asta, revine doamna Georgiana și spune nu, a fost arsă. Nu cred că este vorba de bătaie, cred că este vorba ca el să-și asume asta, încercând să ocrotească și el pentru că în mafie… deci aceste rețele de trafic de minore sunt printre cele mai dure, mai dure chiar decât mafia. Ele nu acționează transfrontalier în sensul că iau din România tipe care fac… pe șoseaua de Centură. De regulă ele iau, am văzut și în cazul Epstein din America, ele iau comenzi, adică sunt oameni cu foarte mulți bani care vor, nu știu, o fată gen Alexandra. Ele sunt ochite, răpite și duse și de aia nici nu mai revin pentru că ele nu sunt scoase pe stradă, sunt ținute și duse la domni, la… așa cred, din punctul meu de vedere, poate fi și varianta asta. În aceste condiții, în mafie, dacă intri la pușcărie, deci intră foarte mulți dintre ei și ai 15 ani, când ai intrat, potrivit tuturor documentelor, vine un gardian la tine și spune, atenție, nu spui nimic, în timpul ăsta familia are cutare, cutare, avem noi grijă, dacă spui te spânzurăm a doua zi, normal, și familia ta va avea… Nu este exclus ca el să-și asume un lucru pe care nu l-a făcut pentru că bâlbâielile unui om care recunoaște totul, cum spuneați dumneavoastră, adică cum recunoști totul și apoi nu poți să spui unde e cadavrul. Dacă ați observat ei fac cercetare la fața locului ca și cum criminalul nu le-ar fi zis nimic. Una e cercetarea la fața locului și alta este reconstituirea. Când ăla a zis nu mai e nevoie de cercetare că te duce el direct și tu, sigur, iei proba de sânge ca să vezi dacă nu minte. În cazul de față ați observat că de o săptămână și ceva noi nu avem de-a face că Dincă le spune mergem aici, da? Nu. Ei fac cercetare. N-ar trebui să le spună Dincă de faptul că are în pereți fete? Repet, ce-l oprește pe un om ca ăsta că a omorât una, două, trei, patru nu contează. Adică ce l-ar opri pe el, da domnule, am omorât 100, cum a fost și în Cipru, și merge la pușcărie, indiferent de câte a omorât tot pe viață poate să fie. Deci comportamentul acestui personaj despre care nu știm nimic. El până la 6 dimineața vineri era un om normal. Adică nu erau probe că el era dintr-o rețea, că e criminal.

Ionela Bănărescu: Ne oprim astăzi cu discuția aici și rămâne să ne revedem în clipa în care apar…

Ion Cristoiu: Măcar când se desecretizează raportul ăla.

Ionela Bănărescu: Apar noi informații.