Donald Trump amână până la 9 iulie aplicarea taxelor vamale de 50% pentru UE>

Cazul „Șoșoacă”, „cazul CCR” sau „cazul unei constituții asasinate”

Adesea soarta cea ironică te face să aperi oameni care poate nu merită apărați, întrucât prin apărarea lor se apără un principiu. După ani de încălcare a Constituției de către cei care primii trebuiau să o apere, după ce aproape că ne-am obișnuit să trăim o lovitură de stat continuată, după ce violul constituțional s-a banalizat, puțini se așteptau ca tocmai doamna Diana Șoșoacă, altminteri o persoană cu gesturi și afirmații care sfidează valorile fundamentale înscrise în Constituția României, fără să fie, totuși, un pericol atât de mare pentru ordinea constituțională actuală precum au fost Klaus Werner Iohannis sau Traian Băsescu, să genereze un tsunami popular în apărarea legii fundamentale a națiunii române.

 

Chiar dacă scandalul stârnit de interdicția participării respectivei doamne la alegerile prezidențiale din anul 2024 – și poate că amorsarea lui este o diversiune menită a ne abate atenția de la faptul că România alunecă pas cu pas în războiul cu Rusia sau a manipula fluxul voturilor la scrutinul parlamentar și prezidențial care se aproprie în favoarea unor interese oligarhice a(nti)naționale sau a crea false victime care urmează a deveni falși eroi și falși eroi care urmează a deveni victime – împarte societatea în „șoșociști” și „anti-șoșociști”, cu toții vorbesc în numele defunctei ori, în cel mai bun caz, muribundei noastre Constituții.

 

Cei care reușesc să facă abstracție de zgomotul mediatic și să treacă dincolo de discursul ipocrit al partidelor politice ori de filosofările unor „specialiști” de ocazie, observă că de fapt nu avem de a face cu un „caz Șoșoacă”, ci cu un „caz CCR” care nu este decât unul dintre componentele unui caz mai cuprinzător și anume asasinarea Constituției născute din idealurile anilor 1989-1991.

 

Pornind de aici și fără a efectua o analiză aprofundată a acestor cazuri, mă rezum la câteva precizări și observații legate de Decizia CCR prin care s-a interzis participarea doamnei Diana Șoșoacă la alegerile prezidențiale din anul 2024

 

 

CÂTEVA PRECIZĂRI DE PRINCIPIU FĂRĂ LEGĂTURĂ DIRECTĂ CU DECIZIA CCR ȘI ÎNAINTE DE A O FI CITIT

 

  1. Curtea Constituțională a României, ca garant al ordinii constituționale, cu respectarea procedurilor stabilite prin lege, poate limita accesul la putere al persoanelor care manifestă concepții și atitudini denotând lipsă de atașament față de Constituție. O asemenea competență nu este potrivnică democrației sau principiului guvernării legii (statul de drept).

 

  1. Atașamentul față de Constituție, chiar dacă este un standard juridic nedeterminat (adică determinabil numai prin raportare la fiecare caz concret, iar nu definit la modul general și abstract), trebuie totuși descris ca premisă majoră (deci, în termeni generali și abstracți) înainte de a se trage o concluzie prin raportare la situația de fapt (premisa minoră).

 

  1. Nu orice încălcare a Constituției poate fi calificată ca lipsă de atașament față de legea fundamentală, iar sancțiunea lipsei atașamentului trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptei. Poate fi calificată ca o lipsă de atașament gravă, care poate pune în pericol ordinea constituțională dacă cel care o manifestă dobândește dreptul de a exercita o autoritate publică de un anumit nivel, angajamentul public cert, clar și net, cu valoare de ideologie și program politic, de a nega, în indiferent ce fel, valorile referitor la care revizuirea Constituției este interzisă.

 

  1. Trebuie deosebit între actele neconstituționale și cele anti constituționale, cele din urmă calificând întotdeauna lipsa atașamentului față de legea fundamentală.

 

  1. După ce atașamentul față de Constituție este precizat în mod clar, cu referire la un context precis, este obligatoriu ca proba lipsei de atașament să fie atât de solidă încât să poată crea la nivelul conștiinței publice o convingere mai presus de orice dubiu rezonabil. În acest sens, simple gesturi sau declarații făcute la furie, în glumă sau fără indicii temeinice că sunt expresia unei hotărâri cu caracter angajatoriu, nu pot fi taxate ca lipsă de atașament față de Constituție, chiar dacă nu sunt lăudabile.

 

  1. Accesul la funcții publice de nivel înalt al unor persoane care nu sunt atașate ordinii constituționale reprezintă un pericol grav care nu poate fi acceptat. Interzicerea dreptului unei persoane de a candida constituie, însă, interzicerea dreptului multor persoane de a alege și, de aceea, ea trebuie decisă numai în cazuri excepționale, când pericolul este substanțial și substantivat.

 

 

CÂTEVA REACȚII CARE NU PRIVESC PERSOANA, CI PRINCIPIILE, DUPĂ LECTURA DECIZIEI CCR

 

Indiferent ce atribuții conferă instanței de contencios constituțional legile infraconstituționale, acestea trebuie înțelese și exercitate în așa fel încât să fie compatibile cu natura și rolul instituției respective.

 

  1. O instituție care nu aparține sistemului judiciar – CCR – nu poate exercita atribuții specifice instanțelor judecătorești, mai ales în condițiile în care persoanele direct afectate de deciziile sale nu au garanții privind dreptul lor la apărare.

 

  1. „A veghea” (termenul constituțional folosit cu privire la alegerile prezidențiale) nu înseamnă „a soluționa”, iar dacă o lege infraconstituțională cere CCR să „soluționeze contestații” aceasta nu se poate realiza, pentru a rămâne în cadrul conceptului de „veghe”, decât prin lămurirea aspectelor care țin de constituționalitatea controversei, respectiv de compatibilitatea unei candidaturi cu cadrul constituțional în care acțiunea electorală se plasează.

 

  1. Astfel, CCR, potrivit rațiunii care i-a guvernat nașterea, nu poate fi o curte de apel a BEC, așa cum s-a comportat, dând o interpretare neconstituțională unei legi prost croite, ci doar un for care îi indică BEC cum să rămână în limitele legii fundamentale, urmând ca decizia celui din urmă să fie apoi supusă controlului judecătoresc.

 

  1. „Președintele Republicii” este o instituție, mai presus de a fi o persoană fizică, și de aceea „candidatul prezidențiabil” este tot o instituție. CCR nu era o instanță care să judece comportamentul unei persoane fizice, așa cum a făcut-o, ci, fie și pornind de la un caz concret, să stabilească trăsăturile instituției candidatului, de formă și de fond, pentru ca aceasta să fie conformă cu ansamblul dispozițiilor Constituției, privită în litera și în spiritul ei. Judecarea comportamentului cetățenei Diana Șoșoacă era de competența autorității judecătorești.

 

  1. Cu privire la argumentele de fond ale Deciziei CCR se poate spune că, cele mai multe dintre ele, în loc să apere drepturile fundamentale stabilite prin Constituție de un posibil candidat la alegerile prezidențiale care, prin programul său asumat public și confirmat prin acțiuni concrete substanțiale, le punea în pericol, a încălcat drepturile fundamentale ale unei persoane care dorea să își exercite aptitudinea de a fi aleasă ca Președinte al Republicii și astfel a pus în pericol nu doar drepturile alegătorilor, ci și, în general, drepturile tuturor cetățenilor României și ordinea constituțională a statului român.

 

  1. Cele mai multe dintre considerentele deciziei CCR aduc atingere dreptului la opinie și libertății cuvântului. Opiniile cu privire la politica internă și externă curentă a statului, în mod specific cele referitoare la politica de alianțe și la alternativele strategiilor de siguranță națională, mai ales cele vizând căile posibile pentru menținerea păcii, nu pot face în nici un caz obiectul unor delicte și nu pot descalifica o persoană din postura de candidat la orice funcție în stat. Aceasta ar fi trebuit să fie o afirmație clară a deciziei CCR. S-a afirmat inversul.

 

  1. A pleda pentru neutralitatea României, chiar dacă asta este greu de realizat și presupune schimbarea actualei viziuni de politică externă a României, reprezintă o alternativă perfect compatibilă cu cadrul constituțional al statului român, care a făcut din intrarea în NATO și UE o posibilitate, dar nu un element constitutiv al ordinii noastre publice și al identității noastre naționale. La fel stau lucrurile în ceea ce privește raporturile României cu statele vecine, cu care, de altfel, România întreține relații diplomatice.

 

  1. Altfel se pune problema instigării la ură rasială, la discriminare etnică sau religioasă, a reabilitării explicite și programatice a unor doctrine de tip totalitar despre care se știe unde au dus atunci când au fost transpuse în politici reale. Acestea au fost repudiate explicit de Revoluția română izbucnită în anul 1989, și excluderea lor a fost așezată la baza Constituției din 1991. Oricât de dragă ne este libertatea, dreptul de a fi liberi nu este dreptul de a face orice și el încetează acolo unde începe abuzul de libertate.

 

  1. Este rolul CCR de a trasa linia fină care desparte libertatea de abuzul de libertate, dar este rolul instanțelor judecătorești de a plasa o persoană și faptele ei concrete de o parte sau de alta a acestei linii.

 

  1. Transformarea CCR în instanță judecătorească este ea însăși un abuz, cu atât mai grav cu cât lasă ordinea constituțională în ansamblul ei, democrația constituțională română fără nici o garanție.

 

PS Consider că apariția acestei decizii impune de urgență amendarea legislației care circumscrie activitatea CCR.

 

 

 


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

7 comentarii pentru articolul „Cazul „Șoșoacă”, „cazul CCR” sau „cazul unei constituții asasinate””

  • ‘să genereze un tsunami popular în apărarea legii fundamentale a națiunii române.’

    nu constitutia e cea care se cade a fi aparata, ci natura ei

    ccr a pus la indoiala natura constitutiei, nu constitutia,
    pentr ca ccr, protejind constitutia, a instituit, de capul ei, o ‘ordine constitutionala bazata pe reguli’

    ccr ar trebui sa iasa public si sa explice ce inseamna aceasta ‘ordine constitutionala bazata pe reguli’, cine instituie regulile si …in baza caror reguli sint instituite acestea

    deci ccr ar trebui sa explice, public, cum de ‘ordinea constitutionala bazata pe vointa poporului’ e metamorfozata in vazul tutror intr o ‘ordine constitutionala bazata pereguli’ …pentru ca asa are chef ccr

    cum de ‘cheful ccr’ se subordoneaza, brusc, ‘ordinii constitutionale bazata pe reguli’ si nu ‘vointei poporului’ e ceva in sice nu doar ccr ar trebui sa explice, ci si ‘sistemul imunitar’, ca inteleg ca exista asa ceva, adica sint unii care fix asta protejeaza, Constitutia. ( deci s ar parea ca nu doar ccr e in poveste, ci si altii, care sustin demersul, adica sustin ‘noua ordine constitutionala’, aia ‘bazata pe reguli’

    Esenta Noii Lumi e nu doar AI, ci si ‘ordinea bazata pe reguli’ ( definite Matematic )

    pentru ca Noua Lume, pe are unii si o doresc iar altii nu, …ca asa au spus in mod public, sa se nasca, e nevoie, printre altele, sa fie bifate doua realitati:
    -sa se manifeste, daca nu plenar macar majoritar, ‘digitalizarea’
    -sa se manifeste ‘ordinea bazata pe reguli’, fie ea una mondiala, semimondiala (proprie unei semilumi, doar,,…ramane de vazut daca doar semilumii unipolare, adica semilumii de vest), fie ea una la nivelul fiecarei insule, care tradusa inseamna fix ‘ordinea constitutionala bazata pe reguli’

    • bineinteles ca sintem in plina Revolutie Mondiala,
      insa sintem, de asemenea, in plina Metamorfoza, pentru ca Revolutia Mondiala e povestea care asigura trecerea de la dinamici naturale, …proprii Naturii, la dinamici artificiale, proprii Antinaturii.

      Revolutia Mondiala nu e un banal proces plenar, care se manifesta la nivel mondial si care ar putea fi asimilat cu efectele unuii razboi mondial.
      pe linga Revolutia Mondiala un ‘razboiul mondial’ e pistol cu apa, pentru ca razboiul mondial ‘revolutioneaza lumea’ …in sinele ei, deci vorbim despre o schimbare de paradigma care se manifesta ‘in sistem’, pe cind Revolutia Mondiala, adica Marea Revolutie, e o metamorfoza, …care o fi ea o si o revolutie, insa e mai mult de atat, pentru ca procesul revolutionar asigura trecerea …catre ‘un alt sistem’

      deci faza cu Noua Lume, care e asteptata sa se nasca, e …mai complexa decit pare la prima vedere, pentru ca pe cind toate ‘noile lumi’ care s au manifestat pina acum de a lungul timpuli si anotimpurilor incepind cu prima civilizatie au fost parte a sistemului numit Natura, insa de data asta noua lume, poreclita Noua Lume, e o poveste a translatie catre ‘in afara sistemului’, catre ‘sistemul din afara sistemului in care ne manifestam acum si care se numeste Natura’

      prin urmare Revolutia Mondiala, care in mod fundamental e o Metamorfoza, acopera orice dinamica se manifesta la nivel planetar, …e plenar acoperitoare, mai altfel spus toate dinamicile care se maniefsta pe planeta, pe Vremea asta, sint subordonate Metamorfozei, adica direct sau indirect implinesc, tin trena, sustin, catalizeaza, etc, Metamorfoza.

      aceasta ‘ordine constitutionala bazata pe reguli’, pe care tocma a instituit o ccr, e parte a Metamorfozei, pentru ca ea, mai intai, se subordoneaza ‘ordinii mondiale bazata pe reguli’,care la rindul ei se subordoneaza ‘Ordinii Matematice’, adica Legii Matematice, o ‘ordine mondiala bazata pe reguli’ fiind Esentiala pentru ca ‘ordinea’ sa fie ‘asigurata’ de Inteligenta Artificiala.

      de fapt, daca priviti mai atent, ecuatia de miscare a ro tinde sa fie generata de ‘reguli’, nu de vointa poporului, ba chiar mai mult, ‘regulile’ au tendinta sa influenteze in mod fundamental, social inginereste la nevoie, adica in sti antiintelept, vointa poporului ( spre ex prin simplul fapt,…asa zice presa, ca mai intai se defineste presedintele, care cica e ales de altii, pe alte meleaguri, iar mai apoi acesta e servit …intr o forma pe care ingineria sociala o sculpteaza social inginereste astfel incat ea sa fie …extrem de apetisanta in ochii poporului, adica a ‘vointei poporului’

      mai altfel spus ccr …se aliniaza unui mers care deja se manifesta, unui trend care deja se manifesta, acela al ‘ordinii bazata pe reguli’, pina la urma procesul fiind de inteles, pentru ca …daca asta e regula care trebuie urmata …aia e. nu?

  • Eh , acu’ CCR a dat direct Erata.

  • Daca acum toate partidele, ONG, societate civila se plâng de decizia CCR, este unanimitate, de ce in regim de urgenta nu se modifica legea?

  • ‘cazul Sosoaca’ e despre …’o noua ordine constitutionala’,
    bazata pe regului.
    aceasta noua aordine e din povestea noii lumi, edin povestea ‘ordinii bazate pe regului’

    ‘cazul CCR e despre ceea ce se numeste ‘ordine constitutionala bazata pe reguli’, aceasta noua ordine urmand sa inlocuiasca ‘ordinea constitutionala bazata pe vointa poporului’, adica Democratia.
    aceasta metamorfoza se oate desfasura …fara sa prinzi de veste daca se sprijina pe pivotul numit ‘curte constitutionala’, indiferent cum s o numi ea in cazul fiecarei tari.

    ‘ordinea mondiala bazata pe reguli’, vine la pachet cu ‘ordinea constitutionala bazata pe reguli’
    noi …tocma ce am vazut in actiune ‘ordinea constitutionala bazata pe regului’

  • ‘Transformarea CCR în instanță judecătorească este ea însăși un abuz, cu atât mai grav cu cât lasă ordinea constituțională în ansamblul ei, democrația constituțională română fără nici o garanție.’

    CCR e despre Constitutie, deci e legata ombilical de Democratie, in primul rind, nu de Lege.
    Constitutia nu e o Lege, ci o intrupare a Democratiei. Seamana cu Legea, dar nu e, cea care s a intrupat ….in hainele Legii e insasi Democratia.

    CCR in cazul Sosoaca s a manifestat ca si cum Costitutia e izvorata din Lege, nu din Democratie, spunind, astfel, ca e ilegal s o modifici, pe alocuri, daca n o faci in cadrul unei ‘ordinea bazata pe reguli’, pe Lege pina la urma.

    CCR a atacat Democratia,
    mortal,
    punindu si la temelie Legea, ‘ordinea bazata pe reguli’,
    instituind ‘reguli’, altele decit cele proprii Democratiei, prin care Constitutia sa poata fi modificata sau nu.

    practic asistam la un atac fundamental initiat de Lege si indreptat impotriva Democratiei.

    o Esenta a Noii Lumi se pare ca va fi ‘ordinea bazata pe reguli’, ea inlocuind ‘ordinea bazata pe vointa poporului’, adica Democratia

    CCR a metamorfozat Definitia Constitutiei, defind o ca fiind o Lege, nu o Democratie intrupata.

    orice demers electoral e despre manifestarea Democratiei, e fix despre Izvorul care tin in viata Constitutia, ba chiar si CCR,
    cum sa se opuna CCR manifestarii plenar libere a vointei poporului, …indiferent cum o arata ea in final?!

    CCR a atacat mortal Democratia. …pozitionindu se …mai naintea Democratiei
    mai intai e Democratia, Vointa Poporului si abia mai apoi Legea, care tre sa respecte vointa majoritara a poporului.
    Indiferent cum arata Vointa Poporului!, indiferent! ( daca vrei ca Vointa Poporului sa aiba bun-simt, atunci gradinaresti Bunul-Simt! )

    nebunia a facut primul pas pe acest taram atunci cind cineva a statuat ca unele dorinte ale poporului sint bune, iar altele nu….in procesul electoral!
    nu, nenica, in acest caz, in care cea chemata sa se manifesta e chiar Vointa Poporului …..toate, toate! dorintele poporului sint chemate sa se exprime!
    faptul ca abia cele majoritare pot deveni si realitate e ….abia la pasul urmator!

    n are legatura cu ro, acest experiment.
    e ….prea complex pentru cei care misuna paici.
    el vizeaza Civilizatia, pesemne o semilume a ei si consta in inlocuirea Democratiei cu ‘ordinea (constitutionala) bazata pe regului’
    povestea e …la alt nivel, Sosoaca doar s a suprapus la fix peste o piesa a experimentului

    • cum de o gramada de minunatii se experimenteaza pe acest popor, evident cu acordul conducatorilor, …creca e un mister adinc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *