Astăzi, de la ora 17.00, ÎN DIRECT la cristoiuTv și pe cristoiublog, un nou dialog cu H. D. Hartmann despre alegerile prezidențiale din S.U.A.

Tot astăzi, după conferința de la ora 18.00, a președintelui Iohannis, Ion Cristoiu va comenta ÎN DIRECT la cristoiuTv și pe cristoiublog, declarațiile acestuia

Ceea ce unii vor să arunce, alții vor să păstreze

Moștenirea baladelor, basmelor cântecelor vechi populare între care și cel al Mioriței țin de un dat. Moștenirea lor nu presupune obligație, ci doar fireasca transmitere generațiilor ce se succed într-un anume spațiu. Unele balade nu sunt doar simple relatări ale unor evenimente petrecute în vechime, ci sunt strâns legate de obiceiuri și ritualuri păstrate de-a lungul vremii, ritualuri din ale căror semnificații oamenii acelui spațiu, oamenii acelor așezări, au învățat reguli de conviețuire ale căror principii morale au rămas neschimbate. Deseori, baladele, alături de rugăciuni, au fost singurele surse de învățătură în care popoare aflate într-un stadiu de civilizație pregnant rurală și-au găsit sprijin și alinare.

Fiecare țară de pe Terra își are basmele și baladele specifice, cu teme mai mult sau mai puțin războinice, mai mult sau mai puțin pacifiste.
Dar nimeni niciodată nu contestă valoarea lor. Au loc dezbateri, conferințe, colocvii, dar nu în scopul anulării acestor comori moștenite, ci mai degrabă pentru înțelegerea lor în actualitate.

Un călător în România interbelică, Patrick Leigh Fermor, fascinat de frumusețea, varietatea și stranietatea folclorului românesc vorbește la un moment dat în scrierile lui despre balada Miorița.
Un comentator al acestor scrieri englezești despre România, pune această întrebare :

„I have a question that I wonder if you or someone reading this might be able to help me with. In chapter 7 of ‘Between the Woods and the Water’, PLF talks about the great old Romanian ballad ‘Miorita’, and quotes a large part of it in his translation. I’ve seen several English translations of ‘Miorita’, and to my mind, PLF’s is by far the best. It respects the form and the content closely, while preserving the simplicity of the original in a way that I would have thought almost impossible. But the book doesn’t give the whole text. Does anyone know if his translation of the complete ballad was ever published, and if so where it can be found?

Best regards,
Jim Brown”

„Am o întrebare și mă întreb dacă dumneavoastră sau cineva care citește acest lucru m-ar putea ajuta. În capitolul 7 “Între păduri și ape”, Patrick Leigh Fermor vorbește despre vechea baladă românească “Miorița” și citează o mare parte din ea în traducerea sa. Am văzut mai multe traduceri în engleză ale baladei “Miorița”, iar în opinia mea, cea a lui Patrick Leigh Fermor este de departe cea mai bună. Respectă îndeaproape forma și conținutul, păstrând în același timp simplitatea originalului într-un mod pe care l-aș fi gândit aproape imposibil. Dar cartea nu oferă întregul text. Știe cineva dacă traducerea completă a baladei a fost vreodată publicată și, dacă da, unde se găsește?
Toate cele bune,
Jim Brown”

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Patrick_Leigh_Fermor

https://patrickleighfermor.org/about/

Într-un comunicat al Editurii Humanitas făcut cu prilejul lansării cărții lui Patrick Leigh Fermor ”Între păduri și ape”, conținutul este prezentat după cum urmează :

„La mijlocul anilor ’30, Paddy, un tânăr cultivat, nonconformist și aventurier, renunță pentru o vreme la studii și pornește într-o călătorie la pas prin Europa, din Olanda până la Constantinopol. Iar după patruzeci de ani, Patrick (Paddy) Leigh Fermor, consacrat deja ca unul dintre cei mai mari stiliști ai literaturii secolului XX, așterne pe hârtie această odisee de tinerețe inspirându-se din însemnările de drum și lăsându-se purtat de caleidoscopul amintirilor. Între păduri și ape este povestea călătoriei de la granița austriacă până la Porțile de Fier, printr-o Europă Centrală ce sfidează trecerea timpului și semnele de rău augur ale istoriei. În inima ei, Transilvania interbelică, văzută prin ochii drumețului străin, ne pare astăzi un tărâm îndepărtat, desprins din legendă și mit. În păduri lumina și penumbra au nuanțe nesfârșite, munții ascund unghere pline de mister, conacele păstrează pitorescul vechii nobilimi, iar satele își etalează în tihnă tradițiile. Și, mai presus de toate, diversitatea oamenilor nu împiedică ospitalitatea, prietenia și chiar dragostea, notele dominante ale acestor pagini de neuitat.”

Dar cum se scrie astăzi istoria? În timp ce anumite voci* din România propun scoaterea baladei Miorița din manualele școlare, o editură a aceleiași Românii lansează cartea unui englez îndrăgostit în anii 1930 de munții, apele și pădurile noastre, de oamenii acestor locuri, fascinat de tradițiile și obiceiurile lor.

Un cititor al acestor descrieri, un alt englez al prezentului, al secolului nostru, impresionat de profunzimea simbolurilor desfășurate în câteva fragmente citite, în diverse selecțiuni traduse în engleză ale baladei Miorița, trimite un mesaj tuturor celor ce vor ajunge să parcurgă acea pagină web. În mesajul adresat lumii, rugămintea lui Jim Brown se încheie cu un semn de întrebare.

Însă, semnul de întrebare (are cineva întregul text în engleză?) al acestui străin doritor să cunoască, să se apropie mai mult de tâlcul deplin al baladei Miorița, se așază cumva imaginar chiar în fața semnului de exclamare, al hotărârii, al deciziei celor ce vor să se debaraseze de prețioasa poveste a întâmplărilor transhumanței. „Incredibil dar adevărat”, în secolul XXI, există voci* care consideră străvechea noastră baladă Miorița ca fiind nocivă pentru elevi. În afară de stupoare, altă reacție mai potrivită nu cred să existe.

Iar dacă aș fi eu englezul Jim Brown, aș încheia această stranie relatare cu atât de cunoscutele cuvinte ce deseori definesc absurdul: No comment.


* „Avem o poezie, Miorița, vă spun sincer că susțin să fie scoasă din programa școlară. Nu numai fatalismul care există şi faptul că un om, deşi este înştiinţat că o să i se întâmple ceva rău, nu face nimic, mai sunt şi alte lucruri care nu cad bine. Sunt nişte chestiuni acolo care intră în subconştientul copilului care învaţă această poezie, care reflectă o mentalitate contrară unei societăţi care trebuie să evolueze, care trebuie să se dezvolte, care trebuie să bată cărări nebătute, trebuie să recupereze un decalaj moștenit nu din cauza noastră”, a afirmat Ludovic Orban.

https://www.realitatea.net/stiri/politica/miorita-ludovic-orban-programa-scolara_5dcc927a406af85273d7abeb

https://www.cotidianul.ro/ludovic-orban-i-a-pus-gand-rau-mioritei/

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *