CCR a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României. Guvernul va stabili noua dată a alegerilor, iar procesul electoral va fi reluat în integralitate

Cel mai bogat om din istorie avea niște principii morale și religioase titanice

Mūsā I din Mali, ortografiat și Musa sau Mousa, numit și Kankan Mūsā sau Mansa Musa, (mort în 1332/37?), Mansa (împărat) al imperiului vest-african al Mali din 1307 (sau 1312), este un personaj cu adevărat unic în „Cartea de Aur” a Umanității. Mansa Mūsā a lăsat un regat remarcabil pentru întinderea și bogăția sa, a construit Marea Moschee din Timbuktu, dar este cel mai renumit în Orientul Mijlociu și în Europa pentru splendoarea pelerinajului său la Mecca (1324).

Mansa Mūsā, fie nepotul, ori strănepotul lui Sundiata, fondatorul dinastiei sale, a ajuns pe tron în 1307. În cel de-al 17-lea an al domniei sale (1324), a pornit în celebrul său pelerinaj la Mecca. Acest pelerinaj a fost cel care a făcut ca lumea să ia cunoștință de bogăția extraordinară a statului Mali. Personalitățile din Cairo și Mecca au primit acest personaj regal, a cărui procesiune strălucitoare, în superlativele folosite de cronicarii arabi, aproape că făcea de rușine soarele Africii. Călătorind din capitala sa, Niani, pe cursul superior al fluviului Niger, spre Walata (Oualâta, Mauritania) și mai departe spre Tuat (acum în Algeria) înainte de a se îndrepta spre Cairo, Mansa Mūsā era însoțit de o caravană impresionantă formată din 60.000 de oameni, inclusiv o suită personală de 12.000 de persoane înrobite, toate îmbrăcate în brocart și mătase persană. Împăratul însuși a călătorit pe cal și a fost precedat direct de 500 de persoane înrobite, fiecare purtând un baston împodobit cu aur. În plus, Mansa Mūsā avea un tren de bagaje format din 80 de cămile, fiecare transportând 300 de kilograme de aur. Însă, generozitatea și pietatea prodigioasă a lui Mansa Mūsā, precum și hainele frumoase și comportamentul exemplar al adepților săi nu au reușit să creeze o impresie extrem de favorabilă. Cairo, pe care Mansa Mūsā l-a vizitat, era condus de unul dintre cei mai mari sultani mameluci, Al-Malik al-Nāṣir. În pofida marii civilizații a Împăratului „aurului”, întâlnirea dintre cei doi conducători s-ar fi putut încheia cu un incident diplomatic grav, deoarece Mansa Mūsā era atât de absorbit de respectarea obligațiilor sale religioase încât a fost convins cu greu să facă o vizită oficială sultanului. Istoricul al-ʿUmarī, care a vizitat Cairo la 12 ani după vizita împăratului, a găsit locuitorii acestui oraș, cu o populație estimată la un milion de oameni, care încă îi cântau melodii de laudă lui Mansa Mūsā. Împăratul a fost atât de generos în cheltuielile sale încât a inundat piața din Cairo cu aur, provocând astfel o asemenea scădere a valorii acestuia încât, după aproximativ 12 ani, piața încă nu își revenise complet. Conducătorii statelor din Africa de Vest făcuseră pelerinaje la Mecca înainte de Mansa Mūsā, dar efectul călătoriei sale extravagante a fost acela de a face publicitate atât regiunii Mali, cât și lui Mansa Mūsā mult dincolo de continentul african și de a stimula dorința regatelor musulmane din Africa de Nord, dar și a multor națiuni europene, de a ajunge la sursa acestei bogății incredibile. Se spune că Mansa Mūsā, al cărui imperiu era unul dintre cele mai mari din lume la acea vreme, ar fi observat că ar fi fost nevoie de un an pentru a călători de la un capăt la celălalt al imperiului său. Deși aceasta a fost probabil o exagerare, se știe că, în timpul pelerinajului la Mecca, unul dintre generalii săi, Sagmandia (Sagaman-dir), a extins imperiul prin capturarea capitalei Songhai, Gao (parte din Mali, dar și capitala statului nerecunoscut Azawad). Regatul Songhai măsura câteva sute de kilometri în diametru, astfel că această cucerire a însemnat dobândirea unui teritoriu vast. Călătorul Ibn Baṭṭṭūṭah, din secolul al XIV-lea, a observat că era nevoie de aproximativ patru luni pentru a călători de la granițele nordice ale imperiului Mali până la Niani, în sud. Împăratul a fost atât de încântat de noua achiziție încât a decis să amâne întoarcerea la Niani și să viziteze în schimb Gao, unde a primit supunerea personală a regelui Songhai și i-a luat ca ostatici pe cei doi fii ai acestuia. Atât la Gao, cât și la Timbuktu, un oraș Songhai care aproape rivaliza cu Gao în importanță, Mansa Mūsā l-a însărcinat pe Abū Isḥāq al-Sāḥilī, un poet și arhitect din Granada care călătorise cu el de la Mecca, să construiască moschei. Moscheea din Gao a fost construită din cărămizi arse, care, până atunci, nu fuseseră folosite ca material de construcție în Africa de Vest. Sub conducerea lui Mansa Mūsā, Timbuktu a devenit un oraș comercial foarte important, având legături de caravană cu Egiptul și cu toate celelalte centre comerciale importante din Africa de Nord. Alături de încurajarea comerțului și a schimburilor comerciale, învățătura și artele au primit patronaj regal. Erudiții interesați, în principal de istorie, teologie coranică și drept, aveau să facă din moscheea Sankore din Timbuktu un centru de predare și să pună bazele Universității din Sankore. Mansa Mūsā a murit, probabil, în anul 1332.

Organizarea și buna administrare a unui imperiu pur african, înființarea Universității din Sankore, extinderea comerțului în Timbuktu, inovațiile arhitecturale din Gao, Timbuktu și Niani și, de fapt, din întregul Mali și din imperiul Songhai care a urmat, sunt toate mărturii ale darurilor administrative superioare ale lui Mansa Mūsā. În plus, principiile morale și religioase pe care le-a insuflat supușilor săi au dăinuit și după moartea sa.

Fotografie: The Muslim Vibe


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *