Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Chiar am înnebunit cu toții?!
Volodimir Zelenski continuă să cutreiere lumea, nepăsător la zecile de mii de cadavre îngropate în pripă în pământul ucrainean. Oriunde merge, oficialitățile de acolo îl primesc cu surle și trâmbițe, cu fervoarea unor circari instruiți ca atare, cât să-i întrețină neisprăvitului starea de beție. Cum, de pildă, s-au petrecut lucrurile deunăzi la Washington, scenele amintindu-mi de cele descrise de Mario Vargas Llosa în romanul Vremuri grele. Ce dacă ele se întâmplau în anii ’50 și foarte departe de noi? Nicio diferență, doar actorii sunt alții acum, la fel de perfizi (unii) și de jalnici (alții), semn că istoria se repetă, se tot repetă… Tragic și comic deopotrivă…
Așadar, „presa şi radioul transmiteau zi şi noapte date despre acea vizită, de parcă ar fi fost vorba de un eveniment mondial. (…) Pentru că președintele Eisenhower suferise un infarct şi se afla în spital, Castillo Armas și soția lui au fost întâmpinați pe aeroportul din Washington de vicepreședintele Richard Nixon, înconjurat de demnitari din guvernul nord-american. În onoarea preşedintelui guatemalez s-au tras douăzeci și una de salve de tun și a avut loc o paradă militară. Atât în discursuri, precum și în ziare, inclusiv în The New York Times!, se vorbea despre Castillo Armas ca de un erou, salvatorul libertăţii din America Centrală, un exemplu pentru lumea întreagă. Asta se spunea în toate discursurile de bun venit în marea țară din nord. La apariţiile pe stradă, Castillo Armas era aplaudat, dădea autografe, i se făceau fotografii, cetățenii de rând îi mulțumeau pentru că-și eliberase țara. De ce, de cine? Doctorul Efrén García Ardiles a fost apucat de un soi de ameţeală, care l-a făcut să închidă ochii. Cum era posibil ca omuleţul ăla neînsemnat și presupusa lui revoluție eliberatoare să facă o asemenea impresie în Statele Unite? Şi nu doar asupra guvernului: tocmai fusese făcut doctor honoris causa la universităţi prestigioase, precum Fordham şi Columbia și, într-o zi din cele două săptămâni de vizită oficială, l-au dus în Colorado, la spitalul militar Fitzmond, pentru ca însuși preşedintele Eisenhower să-l poată îmbrăţişa şi felicita pentru că smulsese Guatemala din ghearele ursului sovietic. Câţi comunişti erau în Guatemala, în afară de mâna de neisprăviţi din Partidul Guatemalez al Muncii, în care erau înscriși şaptezeci de membri şi care fusese scos în afara legii după victoria contrarevoluţiei? Foarte puţini, nu știa exact câți, dar cu siguranță erau o minoritate insignifiantă. Doctorul García Ardiles decupase din ziar discursul lui Richard Nixon, din timpul cinei oficiale, când acesta l-a salutat pe «curajosul militar» care a condus revolta din țara sa împotriva «unei dictaturi comuniste, găunoasă și coruptă». Ce revoltă? Se revoltase poporul? Castillo Armas fusese primit la Congresul din Washington și aplaudat frenetic de senatori şi de membrii din Camera Reprezentanţilor, reuniți în şedință comună.
Asta să fie istoria, această incredibilă denaturare a realităţii? Transformarea în mit și ficţiune a unor fapte reale? Asta era istoria pe care o citeam și o învățam? Eroii pe care-i admiram? Un mănunchi de minciuni transformate în adevăruri de către gigantice conspirații puse la cale de cei puternici împotriva unor amărâţi precum el și Faţă de Topor? Farsorii ăștia erau eroii la care se închinau popoarele? (…) Se pare că Statele Unite, mai bine zis secretarul de stat al președintelui Eisenhower, John Foster Dulles, împreună cu fratele său Allen, șeful CIA, îl aleseseră pe Castillo Armas ca să conducă contrarevoluţia pentru că nu era un aristocrat, așa cum era generalul Ydigoras Fuentes, și pentru că celui care avea cea mai multă minte și faimă i se descoperise un cancer la gât. Poate că-l aleseseră pe Carlos şi pentru că-l considerau cel mai docil şi uşor de manevrat dintre toţi trei, pe lângă faptul că arăta mai degrabă a băștinaș decât a metis. Astea sunt merite suficiente pentru a fi preşedintele Republicii Guatemala și eroul întregii lumi libere? Suficiente pentru a se afla acum în Statele Unite și a avea parte de decoraţii şi aplauze și de a fi numit, de către cele mai prestigioase publicaţii, un exemplu pentru America Latină.” Mda, „nu suntem nebuni doar eu și compatrioții mei. Toată lumea a luat-o razna. Mai ales Statele Unite.(…) Au înnebunit cu toții.”
Stârpitura pregătită cu osârdie pe maidanul kievean nu demult strânge mâini, aplauze și medalii onorifice (poate și averi inimaginabile), clipa mincinoasă e a lui. Demonii sosiți de peste Ocean îi toarnă în urechi otrava închipuitei sale vitejii, ce dacă Ucraina agonizează? Morții pentru țara scoasă la mezat la comanda altora au gura astupată de țărână și nu mai pot vorbi. Tăcerea lor e veșnică, asemenea prostiei de care nu-i chip să ne eliberăm… Chiar nu învățăm nimic din pățaniile trecutului? Chiar am înnebunit cu toții?!
Comentarii
Mulțumesc pentru articol! Credeam că am înnebunit. Deci mai există oameni care gândesc altfel decât vrea MSM.
Zelenski e un rahat cu ochi, de acord, dar ce ar fi trebuit să facă în fața unei invazii rusești?
Care ar fi fost soluția mai bună? Să se predea pe loc? Să anunțe că renunță pe veci la UE sau la NATO? Să cedeze oficial Rusiei Donbasul și Crimeea? E cam greu să-i pretinzi asta.
În plus, Occidentul i-a tot făcut declarații de iubire și promisiuni de integrare euroatlantică, i-a înzestrat și antrenat gratis armata, i-a dăruit ajutoare de miliarde de dolari. N-a avut practic de ales.
Pai in primul rând el a fost creat cu banii oligarhilor locali și cu bani de peste ocean ,este o creație artificiala,o marioneta ,tocmai pentru a crea acest război,adica sa vina NATO sa pună rachete și baze militare in Crimeea cu populație majoritar rusofona,adica rușii din Crimeea sa poată fi puși in fata unei confruntări cu rușii din Rusia,e aberant ,toți au știut ca rușii nu vor accepta niciodată asta,cum ar fi in Transilvania sa vina ungurii cu baze militare ,armament,ar accepta România ? poate ca da la ce politicieni avem.Și rușii au distrus gazoductul și acum și barajul…și podul Crimeei tot ei …ma apuca greata.
P. S. Mamei, turneele lui mondiale ii amintesc circurile ambulante care cutreierau tara pe la targuri, unde circarii erau admirati de multi gura-casca.
Psihologul Jordan Peterson spunea, intr – un interviu, ca in fiecare dintre noi este un dictator; si ca o dictatura e posibila daca toata lumea, intr- o societate, minte si accepta minciuna, iar nazismul lui Hitler a fost posibil pentru ca poporul , oamenii au adoptat acea ideologie. Cu un procent de 70-80% oameni nu prea destepti intr – o societate (zice psihologia sociala) si cu actualele mijloace de manipulare in masa, care e alternativa? Tot psihologia zice ca daca 10-15% dintr – o societate are alta parere decat majoritatea, si daca aceasta mica parte e activa, activista, poate schimba ideile majoritatii. In Europa mai sunt voci de politicieni independenti ( premierul Viktor Orban, presedintele Croatiei si cel al Serbiei). Se vede ca inca nu le a ajuns cutitul la os celorlalti care inca se lasa aburiti. Sau poate au fost hipnotizati, formatati intr- un fel. Sau poate ca sunt doar incapabili, inculti, sau doar santajabili. Cu puterile unora de a pune conducatori pe cine vor ei, i- or fi ales pe spranceana, sa serveasca ” patria”, in turma.
Va dati seama cu ce popor ne invecinam ? Ucraineenii lupta acum cu Rusia , mareata Rusie ! ce urmeaza dupa , caci va veni si ziua aceea intr-o zi ; se vor impiedica ei de alte tarisoare care le stau in cale ?! cu atata armament si instruire , ma tem ca vor face ce vor muschii lor … nu se vor putea opri curand , in focul luptelor se plasmuieste un popor mai razboinic si mai increzator decat a fost vreodata in istoria lui, vor mai apela ei vreodata la dialog si diplomatie cata vreme au platit atata tribut de sange ? avem deja de suferit pe multiple planuri , pierderi incomensurabile din punct de vedere economic ; nu putem ridica vocea pentru ca in Europa suntem redusi la tacere cata vreme in Ucraina se moare pe campul de lupta ; exista interes ca Romania sa scada si Ucraina sa creasca pe toate planurile … sa-i ajutam , omeneste vorbind , dar sa nu uitam de interesele noastre ; din pacate , politicieni nostri parca sunt platiti de Kiev atat sunt de vocali in sustinerea unui razboi dement care ne afecteaza grav interesele ; auzim adesea ca Ucraina lupta si pentru noi si pentru Europa ; In fapt , ucraineenii lupta numai pentru sine ca sa-si pastreze tara pe care au primit-o dupa 1990 , Ucraina vrea sa se delimiteze de Rusia ortodoxa si face pasi mari in directia asta , doua lumi care convietuiau pasnic acum sunt condamnate la inclestare pe viata si pe moarte ; nu ne obliga nimeni sa facem parte din galeria de pe margine , dar se pare ca vrem cu tot dinadinsul sa fim perdanti in istorie , doar norocul providential ne mai poate ajuta sa ne salvam
‘Chiar am înnebunit cu toții?!’
–
pai …daca nebunia e noua definitie a sanatatii mintale atunci o parte dintre oameni sint sanatosi tun.
insa daca sanatatea mintala isi pastreaza definitia …aia clasica, atunci o parte dintre oameni sint sanatosi tun.
:)))