George Simion și Nicușor Dan intră în turul doi al alegerilor prezidențiale. George Simion a obținut 40,94% din voturi, Nicușor Dan, 20,99%>
Cînd nimeni nu mișcă un deget în apărarea unui principiu
11 februarie 1866, în zori. Prin trădarea comandantului Gărzii, maiorul Lecca, grupul de conspiratori pătrunde în Palat. Deşi primise informaţii că se pregătea o Lovitură de stat, Alexandru Ioan Cuza nu mişcase un deget pentru a o contracara. Mai mult, prefectului Poliţiei, colonelul Alexandru Beldiman, domnitorul îi spune, înainte de miezul nopţii, că se simţea în siguranţă, dat fiind că Palatul era păzit de Vînătorii batalionului creat de el. Care vînători îl vor trăda, desigur. Liniştit Al. Cuza merge să doarmă împreună cu amanta sa oficială, Maria Obrenovici. Puciştii forţează uşa dormitorului şi dau de priveliştea doamnei goale.
Credeţi că, jenaţi, obligaţi de Codul Onoarei de ofiţeri, s-au retras murmurînd: Pardon!?
Au mers înainte, potrivit Planului Loviturii de stat. Au rugat-o pe doamna să se îmbrace la adăpostul unei mantale ţinute de unul dintre conspiratori şi cu pistoalele în mîini, l-au pus pe Al. I. Cuza să semneze decretul de abdicare. Pentru că în încăpere nu era nici o masă, căpitanul Pilat şi-a oferit spinarea drept suprafaţă de birou.
Îmbrăcat în civil, Al. I. Cuza a fost scos din Palat şi dus la o locuinţă din Bucureşti.
*
29 spre 30 noiembrie 1938. La ordinul generalului Ion Bengliu, două maşini-dube sosite de la Bucureşti, iau de la închisoarea Râmnicu-Sărat pe Corneliu Zelea Codreanu şi alţi 13 legionari pentru a-i duce la închisoarea Jilava. Fiecare deţinut era legat cu mîinile de banca din spate şi de picioare de partea de jos a băncii din spate. Într-o maşină au fost urcaţi patru legionari, iar în cealaltă 10, în frunte cu Căpitanul. În spatele fiecărui deţinut şedea un jandarm cu ştreangul în mînă. Potrivit unui cod stabilit cu maiorul Dinulescu, şeful Convoiului, la aprinderea şi stingerea lanternei sale de trei ori, fiecare jandarm urma să arunce ştreangul în jurul gîtului celui din faţă şi să-l sugrume.
Ajuns în dreptul Pădurii Tîncăbeşti, convoiul se opreşte. Maiorul Dinulescu dă semnalul cu lanterna.
Credeţi că jandarmii, loviţi brusc de gîndul că fac o crimă odioasă au rămas nemişcaţi?
Nu.
Potrivit Planului, au aruncat ştreangul de gîturile condamnaţilor şi i-au omorît.
*
23 august 1944, după-amiază. Mareşalul Ion Antonescu se află în audienţă la Majestatea Sa, Regele Mihai I. Un punct important al Loviturii de stat s-a îndeplinit. Mareşalul a fost adus la Palat.
În prezenţa lui Mihai Antonescu şi a lui Constantin Sănătescu, Majestatea Sa îi cere Mareşalului să încheie urgent Armistiţiul. Mareşalul îi răspunde că Armistiţiul trebuie negociat şi reclamă un răgaz de 24 de ore pentru a intra în contact cu Aliaţii, inclusiv cu sovieticii.
Regele iese din Salonul Galben. În încăperea alăturată, stau trăgînd cu urechea membrii Camarilei, cei care l-au împins pe Rege la această Lovitură de stat: Ioan Mocsonyi-Styrcea, Grigore Niculescu-Buzeşti, Mircea Ioaniţiu.
Toţi tineri, toţi cinici, toţi fără Dumnezeu.
Nişte golănaşi!
Credeţi că respectivii, auzind de cererea Mareşalului, care contrazicea într-un fel temeiul Puciului, îi spun lui Mihai I să-l lase în pace pe Mareşal?
Nu.
Îl împing să se întoarcă în Salon însoţit de cîţiva soldaţi din Gardă şi să-l aresteze.
Mareşalul e astfel arestat, potrivit Planului Loviturii de stat.
*
25 decembrie 1989. Cazarma Tîrgovişte.
La acuzaţiile aduse de procurorul Dan Voinea, Nicolae Ceauşescu invocă, şi pe drept cuvînt, că un preşedinte al României, potrivit Constituţiei, răspunde doar în faţa Marii Adunări Naţionale, cea care l-a ales şef de stat cu un mandat de 4 ani.
Credeţi că judecătorul Dan Voinea, preşedintele Completului, convins de argumentele lui Nicolae Ceauşescu, l-a achitat?
Nu.
L-a condamnat la moarte, aşa cum o cerea planul Loviturii de stat.
Nota comună a întîmplărilor de mai sus:
Nimeni nu mișcă un deget în apărarea unui Principiu.
Comentarii
23 august a marcat istoria României 78 de ani ! Este a doua oară când am trădat grav aliații care au investit in noi,încredere,bani armament !(WW1 ) Acest fapt a avut consecințe grave pentru RO fapt simțit de noi după revoluție prin faptul că am aderat târziu la NATO și UE și am fost ajutați condiționat și cu picătură de occident ! Cele două trădări,coroborate cu jocul dublu a lui Ceaușescu cu Occidentul dezvoltat în perioada 1965-1978,au tras Romania mult în jos fapt care se vede in nivelul nostru de trai și civilizație ! Țările care și-au respectat alianțele (Ungaria,Polonia,Cehoslovacia,Grecia) au avut mult de câștigat după 1989 !
Mă opresc doar la paragraful in care se „descrie” – vezi Doamne! – cele petrecute la Palatul regal, in după-amiaza lui 23 august ’44. Amestec aiuritor de date confirmate cu altele care sunt pure invenții (culese fără discernământ critic din scrieri amatoristice). Un exemplu eclatant pentru a doua categorie: regele se întoarce „în Salon însoţit de cîţiva soldaţi din Gardă şi să-l aresteze” (pe mareșalul Antonescu, n. n.). Nici vorbă!, realitatea a fost alta, dar nu mai insist – sunt destule lucrări istoriografice serioase (ignorate cu lejeritate și aici) dedicate subiectului și care au făcut de mult lumină în această privință.
un general care n are ca referinta un Principiu …mai devreme sau mai tarziu va trada ‘cauza’
un general care are ca referinta un Principiu …ar putea trada orice ‘cauza’, insa nu si Principiul.
deci nu tie tre sa ti se nchine generalii pe care i ai, ci Principiului.
spre ex tara asta se va insanatosi daca si numai daca unii care au acelas Principiu intra in armonie.
–
patriotismul nu se invata, nu l poti obtine ‘prin acumulare’, nu exista scoala unde se invata patriotismul
el e ‘dar’, or il ai de la nastere in tine ori nu l ai si cu asta basta.
cind toate institutiile unui stat nu se mai inchina vreunui principiu ele …nu se mai inchina, se cred dumnezei
si cu Ceausescu a fost la fel.
nu doar o institutie sau doar o gasca stia ce urmeaza. mai multe institutii si mai multe gasti stiau ce urmeaza. cu toate astea toate au participat prin absenta sau prin prezenta la derularea evenimentelor.
toats securitatea si toti generalii lu peste prajit, aferenti
toata armata si toti generalii ei
toata …militia, si …toate celelalte institutii asemanatoare din stat stiau ce urmeaza.
deci lovitura de stat din 89 s a manifestat cu participarea tuturor generalilor, la modul absolut, ai statului roman. tuturor le convenea ceea ce avea sa urmeze.
–
prin urmare nu doar comunistii numai credeau in comunism in 89, ci nici institutiile statului nu se mai inchinau patriotismului, chiar daca pentru unele dintre ele asta era obligatie de serviciu.
’23 august 1944, după-amiază’
‘Mareşalul îi răspunde că Armistiţiul trebuie negociat şi reclamă un răgaz de 24 de ore pentru a intra în contact cu Aliaţii, inclusiv cu sovieticii.’
‘Credeţi că respectivii, auzind de cererea Mareşalului, care contrazicea într-un fel temeiul Puciului, îi spun lui Mihai I să-l lase în pace pe Mareşal?’
–
pai ce, ‘respectivii’ aveau alt tel decit sa puna mana pe putere? ‘temeiul’ era doar un motiv pentru puci, deci cel care isi cauta o acoperire era puciul, insa daca nu si o gasea …oricum s ar fi manifestat, acoperit, la nevoie, cu un voal si atat…
’29 spre 30 noiembrie 1938. La ordinul generalului Ion Bengliu’
–
si generalului asta cine i a ordonat?!
si ce face si dree un general …de ce nu s a stiut si in alta parte?! sau s a stiut, pentru ca stiau si altii ce face si desface un general, insa nimeni n a miscat un dest, deci pina la urma tot statul a participat la ‘crima odioasa’
’11 februarie 1866, în zori.’
‘Deşi primise informaţii că se pregătea o Lovitură de stat’
–
deci se stia in tot satul ca va urma o lovitura de stat, de unde rezulta ca tot statul a participat la lovitura, nu doar ‘grupul de conspiratori’