Prețul de achiziție pentru cacao, pentru fermierii din Côte d’Ivoire, primul producător mondial, a fost stabilit la 825 de franci CFA (1,25 euro) pe kilogram, la deschiderea sezonului de cacao 2021-2022, o scădere de 17,5%, a anunțat vineri organismul ivorian de reglementare a sectorului. În timpul campaniei precedente (2020-2021), care a coincis cu alegerile prezidențiale din 2020 în Côte d’Ivoire, prețul plătit a fost de 1.000 de franci CFA (1,52 euro) pe kilogram, un preț electoral, denunțase opoziția. Această campanie ivoriană începe după înființarea, în urmă cu câteva luni, de către Côte d’Ivoire și Ghana, două țări din Africa de Vest care realizează aproximativ 60% din producția de cacao la nivel mondial, a unui organism menit să asigure un preț decent pentru agricultori și să asigure durabilitatea economiei de cacao. Cele două țări au introdus Diferențialul de venit decent (DID), o primă de 400 de dolari pe tonă (în plus față de prețul pieței) pentru a-i remunera mai bine pe fermieri, dintre care milioane trăiesc în sărăcie în Africa de Vest.
În Côte d’Ivoire, DRD, care a intrat în vigoare în sezonul precedent, a permis rambursarea a aproape 500 de miliarde de franci CFA (762 de milioane de euro) către producători, a subliniat Yves Koné, directorul general al organismului de reglementare a sectorului, Conseil Café Cacao (CCC). „Dacă locul pe care îl ocupă cacaua pentru economia noastră nu mai trebuie demonstrat, nu putem ignora partea puțină care revine producătorilor curajoși: se estimează că aceasta reprezintă abia 5% din valoarea adăugată globală a cacauei, a spus Koné. Fermierii din țările tropicale sunt verii săraci ai sectorului: ei primesc doar 6% din piața mondială anuală de cacao și ciocolată, în valoare de 100 de miliarde de dolari, care este blocată de marii industriași. În Côte d’Ivoire, mai mult de jumătate dintre fermieri trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale. Situația este similară în Ghana, unde aproximativ 900.000 de familii doar există, deoarece nu trăiesc, datorită exclusiv aurului brun. În Côte d’Ivoire, cacaua este strategică: reprezintă între 10% și 15% din PIB, aproape 40% din veniturile din exporturi și asigură traiul a cinci-șase milioane de persoane, adică o cincime din populație.
Iar acum, imaginați-vă următorul tablou al unei persoane aflate în sclavie, care se chinuie la o zi „banală” de muncă. Un băiat de cel mult 12 ani se urcă într-un arbore înalt de cacao, cu umerii și brațele brăzdate de cicatrici de la maceta pe care o folosește pentru a tăia păstăile de semințe. Copacul se află pe o plantație de cacao din afara orașului Yamoussoukro, capitala politică a Côte d’Ivoire. Băiatul va împacheta apoi marfa într-un sac, care cântărește peste 50 de kilograme atunci când este plin. El va trebui să îl târască prin pădure sau să încerce să îl țină în echilibru pe cap. Acest băiat face parte dintr-o armată de copii muncitori care ajută la cultivarea unuia dintre principalele produse de export ale Côte d’Ivoire. El este un sclav al ciocolatei, unul dintre cei aproximativ 3,1 milioane de copii din Africa de Vest care se implică în munca periculoasă și obositoare de recoltare a cacauei. A scăpat ușor, astăzi nu a fost maltratat. Totul pentru Nestlé și Fairtrade. Munca implică adesea acte de violență fizică, precum biciuirea pentru că se lucrează încet. Fostul sclav de cacao Aly Diabate a povestit: „Bătăile făceau parte din viața mea. Îi văzusem pe alții care încercau să evadeze. Când încercau, erau bătuți crunt.” Drissa, un sclav recent eliberat, care nici măcar nu gustase vreodată ciocolată, a trăit circumstanțe similare. Când a fost întrebat ce le-ar spune oamenilor care mănâncă ciocolată obținută prin muncă în condiții de sclavie, el a răspuns că s-au bucurat de ceva pentru care el a suferit, adăugând: „Când oamenii mănâncă ciocolată, ei mănâncă și carnea mea.” Opt copii care susțin că au fost folosiți ca sclavi pe plantațiile de cacao din Coasta de Fildeș au lansat o acțiune în justiție împotriva celor mai mari companii de ciocolată din lume. Aceștia acuză corporațiile de complicitate la sclavia ilegală a mii de copii pe plantațiile de cacao din lanțurile lor de aprovizionare. Nestlé, Cargill, Barry Callebaut, Mars, Olam, Hershey și Mondelēz au fost citate, în calitate de pârâte, într-un proces intentat la Washington DC de către firma pentru drepturile omului International Rights Advocates (IRA), în numele a opt foști copii sclavi, care spun că au fost forțați să muncească fără plată pe plantațiile de cacao din țara din vestul Africii.
Lasă un răspuns