Clătite fierbinţi

Aglomeraţie la fosta Grădiniţă, cofetărie cu terasă, din centrul Marelui Oraş. Toată lumea cumpără clătite. Puţini, foarte puţini, pentru a le lua acasă. Cei mai mulţi, pentru a le înfuleca pe loc. Fierbinte rău de tot, clătita e  manipulată rapid prin hîrtia în care a fost învelită. Cum se perpelesc aşa, bărbaţii lasă impresia că-s gata-gata să se scape pe ei.

Pe mocheta verde, scoasă afară o dată cu venirea verii, se apropie de ghişeu o brunetă cu buricul gol şi şolduri planturoase sub blugii rupţi după ultima modă.
A luat comanda, a plecat.

Îşi face apariţia un beţiv cu un picior desculţ şi celălalt vîrît într-un pantof rupt. Dinăuntru iese cu mers mecanic un bărbat vînjos, vîrît într-o pereche de pantaloni prea mari pentru el şi o bluză albastră, pe care scrie cu alb: Security. E bodyguardul localului. Se îndreaptă spre beţiv, îl ia de guler şi-l duce aşa, ca pe un căţeluş, pînă în parcarea de maşini. Dusul nu se supără. Dimpotrivă, e bucuros că nu se vede obligat să meargă pe picioarele sale.

Sub umbrare, mesele pustii îşi aşteaptă zadarnic clienţii. O boare încearcă să ridice şi să ia cu ea feţele de masă. O cetăţeancă zbiară convingător în cabina telefonului public de pe trotuar.

Niţel mai departe, un ins dubios vinde poze deocheate pe care le ascunde sub reproduceri de artă din mănăstirile româneşti. Sirenele unei coloane oficiale spintecă aerul verii cu ţipetele sale dramatice.