Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Coca-Cola ne fură toată apa, iar mulți nici măcar nu-și dau seama

Coca-Cola este una dintre cele mai ușor de recunoscut mărci din lume. Compania susține că respectă „cele mai înalte standarde etice” și că este „un cetățean corporativ remarcabil în fiecare comunitate pe care o deservim”. Cu toate acestea, activitățile Coca-Cola din întreaga lume spun o poveste diferită. Coca-Cola a fost acuzată că fură comunitățile aflate în căutarea resurselor de apă pentru a-și alimenta propriile fabrici, secând fântânile fermierilor și distrugând agricultura locală. De asemenea, compania a încălcat drepturile lucrătorilor în țări precum Columbia, Turcia, Guatemala și Rusia. Doar prin campaniile sale de marketing de mai multe milioane de dolari, Coca-Cola poate susține imaginea curată la care râvnește. Compania recunoaște că, fără apă, nu ar avea nicio afacere. Operațiunile Coca-Cola se bazează pe accesul la rezerve vaste de apă, deoarece este nevoie de aproape trei litri de apă pentru a produce un litru de Coca-Cola. Pentru a satisface această nevoie, Coca-Cola preia din ce în ce mai mult controlul acviferelor din comunitățile din întreaga lume. Aceste vaste camere subterane conțin resurse de apă colectate de-a lungul a sute de ani. Ca atare, ele reprezintă patrimoniul unor întregi comunități.

Operațiunile Coca-Cola au fost acuzate în special de agravarea penuriei de apă în regiunile care suferă din cauza lipsei resurselor de apă și a precipitațiilor. Iar aceste zone de pe Glob suferă din ce în ce mai mult, pe an ce trece. Însă, nicăieri nu a fost mai bine documentat acest procedeu, cu adevărat criminal, decât în India, unde există în prezent campanii comunitare împotriva companiei în mai multe zone. Cercetările efectuate de War on Want în statele indiene Rajasthan și Uttar Pradesh confirmă constatările din Kerala și Maharastra, conform cărora activitățile Coca-Cola au un impact extrem de negativ grav asupra fermierilor și a comunităților locale. Coca-Cola a înființat o fabrică de îmbuteliere în satul Kaladera din Rajasthan la sfârșitul anului 1999. Rajasthan este bine cunoscut drept fiind un mediu deșertic, iar Kaladera este un sat mic și sărac, caracterizat de condiții semi-aride. Fermierii se bazează pe accesul la apele subterane pentru irigarea culturilor lor. Însă, de la sosirea Coca-Cola, aceștia s-au confruntat cu o scădere serioasă a nivelului apei. Localnicii sunt din ce în ce mai mult în imposibilitatea de a-și iriga terenurile și de a-și susține culturile, punând familii întregi în pericolul de a-și pierde mijloacele de trai. Sătenii mărturisesc că sosirea Coca-Cola a declanșat o situație cumplită. Documentele oficiale ale ministerului guvernamental al apelor arată că nivelul apei a rămas stabil din 1995 până în 2000, când fabrica a devenit operațională. Nivelul apei a scăzut apoi cu peste 10 metri în următorii cinci ani. Localnicii se tem că satul Kaladera va deveni o „zonă întunecată”, termen folosit pentru a descrie zonele care sunt abandonate din cauza resurselor de apă epuizate. Alte comunități din India, care locuiesc și muncesc în jurul fabricilor de îmbuteliere ale Coca-Cola, se confruntă cu o penurie severă de apă, precum și cu daune aduse mediului. Sătenii din apropierea orașului sfânt Varanasi, din Uttar Pradesh, se plâng că exploatarea excesivă a resurselor de apă de către companie a afectat grav recoltele lor și a dus la secarea fântânilor. La fel ca în Rajasthan și Kaladera, sătenii au organizat proteste împotriva fabricii locale Coca-Cola, pentru însușirea de către aceasta a resurselor valoroase de apă. În cazul, de acum infam, al localității Plachimada din statul Kerala, în sudul țării, fabrica Coca-Cola a fost forțată să se închidă în martie 2004, după ce consiliul sătesc a refuzat să reînnoiască licența companiei, pe motiv că aceasta a utilizat excesiv și a contaminat resursele locale de apă. Cu patru luni mai devreme, Înalta Curte din Kerala hotărâse că extragerea masivă de către companie din resursele comune de apă subterană era ilegală și îi ordonase să caute surse alternative pentru producția sa. În 2003, Centrul Independent pentru Știință și Mediu a testat băuturile Coca-Cola și a descoperit niveluri de pesticide de aproximativ 50 de ori mai mari decât standardele Uniunii Europene. Nivelurile de DDT, interzis în agricultură în India, erau de zece ori mai mari decât limita UE. În februarie 2004, parlamentarii indieni care au investigat studiile CSE au confirmat aceste constatări, iar Parlamentul a continuat să interzică Coca-Cola în cantinele sale. Pe lângă aceste aspecte, raportul alternativ al War on Want privind compania detaliază, de asemenea, modul în care Coca-Cola are un impact devastator asupra resurselor de apă în alte părți de pe Glob. În El Salvador, compania a fost acuzată că a epuizat resursele de apă pe o perioadă de peste 25 de ani. În Chiapas, Coca-Cola se poziționează pentru a prelua controlul asupra resurselor de apă. Guvernul mexican condus de Vicente Fox, el însuși fost președinte al Coca-Cola Mexico, a acordat companiei concesiuni pentru exploatarea resurselor de apă ale comunității. În plus, angajații Coca-Cola au avut de suferit, iar compania este din ce în ce mai mult asociată cu activități antisindicale. Cel mai notabil caz este cel din Columbia, unde paramilitarii angajați de către Coca-Cola au ucis zece muncitori ,,care făceau probleme”, angajați aicompaniei, începând cu anul 1990. Principalul sindicat al Coca-Cola, Sinaltrainal, încearcă să tragă la răspundere compania pentru că a folosit paramilitari în violențe antisindicale. Coca-Cola este dată în judecată, în numele lucrătorilor din domeniul transporturilor și al familiilor acestora, pentru rolul său în intimidarea și tortura mai multor sindicaliști și a familiilor acestora de către poliția specială din Turcia. În Nicaragua, lucrătorilor din principalul sindicat al Coca-Cola, SUTEC, li s-a refuzat dreptul de a se organiza, iar secretarul general al SUTEC, Daniel Reyes, consideră că obiectivul acestei campanii în curs de desfășurare și în creștere este de a zdrobi sindicatul. Muncitorii guatemalezi luptă împotriva Coca-Cola încă din anii 1970. În perioada 1976-1985, trei secretari generali ai principalului sindicat au fost asasinați, iar membrii familiilor, prietenii și consilierii lor juridici au fost amenințați, arestați, răpiți, împușcați, torturați și forțați să plece în exil. Încălcările drepturilor lucrătorilor continuă. Iar lucrătorii Coca-Cola și membrii familiilor acestora, care au legături cu sindicatele, au fost supuși unor amenințări cu moartea. În alte țări, precum Peru, Rusia și Chile, lucrătorii Coca-Cola au protestat împotriva politicilor antisindicale ale companiei. Coca-Cola pretinde că există ,,pentru a beneficia și a reîmprospăta pe toți cei pe care îi atinge” și, pentru a încerca să susțină această imagine pozitivă, compania cheltuiește 4 miliarde de dolari pe an numai pe publicitate. Cu toate acestea, există semne că această imagine începe să se destrame. Ștafeta care a purtat flacăra olimpică a fost întreruptă în mod repetat de proteste față de rolul Coca-Cola drept sponsor principal, consiliul din Torino declarând chiar că orașul este o zonă interzisă pentru companie (o decizie anulată ulterior de primar).

Campusurile universitare din SUA și Europa au votat pentru anularea contractelor cu Coca-Cola, în semn de protest față de operațiunile acesteia și în semn de solidaritate cu rezistența comunităților de pe Glob, un boicot care a luat amploare în multe țări din întreaga lume. Depinde de noi să menținem presiunea asupra Coca-Cola și, de asemenea, să trimitem un mesaj puternic liderilor noștri aleși (slugilor corupte ale multinaționalelor-n.aut),  pentru a ține în frâu practicile comerciale iresponsabile. Țara noastră, România, are multe atuuri. Cu cea mai mare rezervă de izvoare de ape minerale din Europa, România poate fi numită, pe bună dreptate, patria apelor minerale. Gândiți-vă și la faptul că aproximativ un milion de oameni mor, anual, din cauza utilizării apei infestate sau a lipsei acesteia şi 844 de milioane de persoane nu au acces la apă potabilă, deşi 70% din suprafaţa Planetei noastre este acoperită de apă. Problemele legate de penuria de apă la nivel global nu mai reprezintă o chestiune ipotetică, ci o realitate concretă. Însă, cu peste 2.500 de izvoare şi mai mult de 60% din apele minerale din Europa, România este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă, de pe Glob. Dar, din păcate, apele minerale Dorna, Poiana Negri si Izvorul Alb aduc peste 200 de milioane de euro în conturile Coca-Cola, potrivit datelor despre productie de la Societatea Nationala a Apelor Minerale (SNAM). Aștept cu mare interes, prima apă minerală îmbuteliată de stat: Aqua Dacica. Sper că va fi o apă populară, autentic românească. Și vreau să o cumpăr din marile magazine. N-ar fi rău să se introducă în programul: „Laptele, cornul și mărul”, doar să nu se fure (prea mult).


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „Coca-Cola ne fură toată apa, iar mulți nici măcar nu-și dau seama”

  • Veniturile la buget de la Coca Cola sunt mult mai mici decât cheltuielile sistemului de sănătate pentru tratarea afecțiunilor cauzate de consumul sucurilor . Acești vopsitori ai apei trebuie interziși. Unde este ANPC și ANSVA?

  • Treaba este foarte simpla.Boicotul ii va distruge incet si sigur.Oamenii trebuie constientizati ca aceste companii, carora tot ei le-au dat putere si aroganta, isi distrug sanatatea consumand produsele astora si mai si platesc pentru asta. Toate aceste multinationale stapanesc mintile oamenilor prin reclamele televizate.La fel ca in cazul pandemiei ,televiziunile intretin ticalosia contracost.Poate ca de aici trebuie inceput.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *