Comisia Europeană solicită proiecte mature, care să dea startul unor investiții și reforme potrivite timpurilor pe care le trăim

De ce sunt îngrijorată. După ședința de aseară de la Palatul Cotroceni, Premierul României, împreuna cu liderii coaliției de guvernare, au adoptat, la conferința de presa, un ton menit sa liniștească populația, un ton moderat optimist în legătură cu Planul National de Redresare și Reziliență.

Știm deja cu toții că, la început, PNRR cuprindea o serie de idei, deziderate, analize, dorințe, traduceri mai mult sau mai puțin inspirate din alte programe (“Valul renovării”, “Romania velo”, “Cloud guvernamental”), toate construite pe realitățile seci ale situației actuale din toate domeniile, descrise în Rapoartele EUROSTAT și ale Institutului Național de Statistică, Rapoarte care, după varianta publicată în noiembrie 2020 pe site-ul MFE cuprindeau cam peste 80% din Programul de Redresare și Reziliență inițial. Cel care a fost retrimis cu totul de către Comisia Europeana la București pentru refacere/revizuire.

Comisia Europeana a transmis, pe scurt, faptul ca exista 6 piloni agreați de miniștrii ECOFIN în februarie 2021, piloni care au fost și adoptați în Parlamentul European, (eu fiind Raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență din partea Comisiei de Dezvoltare Regionala din PE) și pentru toți acești piloni trebuie sa existe proiecte concrete, buget aferent, calendar desfășurat.

Cele 30 miliarde de euro alocate României vor trebui angajate până în anul 2023, urmând ca licitațiile și partea de implementare sa se realizeze pana la 31 august 2026. Fix. Pentru proiectele neîncheiate până la acea data, fondurile europene vor fi returnate integral Comisiei Europene. Pentru că e un program excepțional pentru o situație excepțională: redresarea după pandemiei și reziliența durabila a economiei europene in ansamblul sau.

Oricum, acest sprijin, prin PNRR, se adaugă

– Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, alocare pentru Romania 30,5 miliarde de euro, din care s-au cheltuit pana azi mai puțin de 52%, la care se adauga

– Acordul de parteneriat între România și Comisia Europeana și Programele Operaționale pentru Bugetul 2021-2027, aflate in stadiu de negociere de aproape trei ani și despre care acum nu se mai discuta nimic, deși toți beneficiarii așteaptă sa vadă care va fi noua arhitectura a fondurilor structurale și de investiții, a programelor de sănătate (care va beneficia pentru prima data de un program operațional separat), a programelor pentru agricultura destinate fermierilor și dezvoltarii rurale, a programelor regionale și ale Agendei urbane, a programelor privind rezolvarea deșeurilor, a programelor de transport și, nu in ultimul rând, a Fondului pentru o Tranziție Justa, destinat județelor Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mureș, în legătura cu care s-a decis ca vor avea nevoie de ajutor pentru a îndeplini criteriile Pactului Ecologic European.

În fine, aseară nimeni nu a mai putut evita realitatea, spunându-se clar: Comisia Europeana solicita proiecte mature, care sa dea startul unor investiții și reforme potrivite timpurilor pe care le trăim. Dl Kelemen Hunor, cel mai pragmatic dintre participanți, a spus direct: “Să vedem care sunt proiectele mature cu care ministrul Ghinea va merge la Comisia Europeana și, undeva, în 30-31 mai acest document trebuie sa fie gata”. Sigur, nimeni nu ne grăbește, dar cu cât vom trimite mai târziu aceste proiecte, cu atât timp mai puțin va avea Romania pentru implementarea lor.

Sunt, sincer, îngrijorată și sceptica.

În primul rând, nu exista proiecte mature care sa accelereze rata de absorbție a fondurilor reale, care pot fi folosite acum – nu pe hârtie, nu în viitor – pentru 2014-2020.

La plecarea mea din funcția de Comisar European aprobasem toate proiectele considerate mature pe care Romania le-a depus până la 1 Iulie 2019, toate însumând 5,8 miliarde de euro fonduri europene.

Este fezabil să speram că, în mai puțin de o lună, România va putea depune proiecte de calitate, care sa schimbe cu adevărat fata țării, proiecte în valoare de aproape opt ori mai mare decât cele depuse în ultimii șapte ani?

Încerc să fiu realistă.

Voi reveni asupra acestor subiecte. (Sursa: Facebook Corina Crețu, europarlamentar)