Pe 4 octombrie, la Grand Hotel Palazzo din Livorno, a avut loc conferința internațională Road to Remigration, un eveniment care a adus împreună lideri politici, intelectuali și militari de marcă din Europa pentru a aborda una dintre cele mai arzătoare teme ale prezentului. Fenomenul migrației și impactul său asupra viitorului continentului. Printre invitați s-a numărat și deputatul român Mihail Neamțu, alături de generalul Roberto Vannacci, Petr Bystron și alte figuri reprezentative.
Locația nu a fost aleasă întâmplător. Livorno, oraș-port aflat pe malul Mării Tireniene, privește spre Africa, un continent frământat de conflicte, războaie și sărăcie. Întrebarea ridicată pe scena conferinței a fost câți migranți mai poate primi un continent cu 500 de milioane de locuitori, fără să-și piardă echilibrul cultural, social și spiritual?
Identitate și suveranitate
A rămâne ancorați în propria tradiție și în propria suveranitate a devenit un act de responsabilitate, nu de izolare. Dacă nu ne mai aparținem nouă înșine, nu putem avea niciun cuvânt de spus în arhitectura viitorului european. Această viziune, apărată de vorbitori, propune o alternativă la haosul multiculturalismului care a devastat Vestul. În Franța, Germania sau Suedia, cartiere întregi au fost transformate în enclave paralele, unde limba oficială abia se mai vorbește și unde tensiunile culturale și religioase au devenit norma. Europa riscă să piardă ceea ce a construit în secole de civilizație creștină dacă nu își redescoperă demnitatea și nu își reafirmă identitatea.
Dimensiunile fenomenului migrației
Conferința a subliniat că migrația nu este doar o problemă umanitară, ci un fenomen care atinge toate straturile vieții. Din punct de vedere economic, fluxurile masive de muncitori din Asia și Africa nu ridică nivelul de trai, ci trag în jos salariile, servind intereselor marilor corporații care caută doar forță de muncă ieftină. Din perspectivă socială și de securitate, experiența tragică a Vestului arată către atentate teroriste, criminalitate disproporționată, rețele de trafic de persoane.
Argumente juridice și constituționale
România, ca multe alte state, are și un argument constituțional, deoarece legea fundamentală interzice colonizările și strămutările de populații străine pe teritoriul național. Acceptarea cotelor obligatorii de migranți ar însemna o încălcare directă a suveranității și a principiilor statului național. Statul de drept nu înseamnă obediență față de directive externe, ci respectarea Constituției și a voinței poporului.
Demografie și identitate culturală
Demografia, atât de des invocată ca pretext pentru imigrație, nu poate fi salvată prin import de populație din alte culturi. Dincolo de argumente, mesajul evenimentului de la Livorno a menționat că Europa nu trebuie să devină un spațiu fără granițe și fără memorie, ci o casă în care regulile se respectă, identitatea se păstrează și rădăcinile creștine sunt protejate cu fermitate.
Ospitalitatea nu înseamnă renunțare, iar diversitatea nu poate fi impusă cu prețul distrugerii identității. Viitorul aparține acelora care au curajul să spună adevărul și să apere ceea ce este al lor. De la Livorno, vocea celor prezenți răsună ca un apel către toate națiunile europene, să construim o Europa a demnității, a credinței și a ordinii.
România și întreaga Europa traversează o perioadă de transformări profunde în echilibrul între deschiderea umanitară și păstrarea coeziunii sociale devine decisiv pentru viitor. În această lumină, pledoaria pentru prudență și responsabilitate are o relevanță incontestabilă.
A-ți uitat că 3 SFERTURI din populația Romnâniei e formată din Iepuroeni și dacă nu spiciingliș nu te ascultă nimeni ?
Cine susține ideea de diversitate trebuie să conștientizeze faptul de netăgăduit că metisarea (corcirea) este principalul factor care distruge tocmai …diversitatea.