Defrișările din Amazon au fost, mult timp, un exemplu de distrugere a mediului provocată de om. Tendințele recente arată că schimbările climatice vor veni, probabil, pentru această iubită pădure tropicală cu mult înainte ca ultimul copac să fie tăiat. Un cercetător a pus chiar și o dată pe predicția sa privind moartea iminentă a Amazonului: 2064. Acesta este anul în care pădurea tropicală amazoniană va fi complet distrusă. Dramatic? Da. „Sunt un pesimist”, recunoaște Robert Walker, un geograf de la Centrul pentru Studii Latino-Americane al Universității din Florida, care a venit cu predicția anului 2064. „Nu vreau să fiu Chicken Little, spunându-vă că se prăbușește cerul, dar cifrele vorbesc de la sine”, spune el. Walker studiază Amazonul de zeci de ani. Pentru a ajunge la această nouă predicție, el a compilat cifre din studii recente care au cuantificat aspecte ale pădurii în schimbare, cum ar fi frecvența secetei, frecvența incendiilor, defrișările și modelele de precipitații. Atunci când se analizează traiectoriile, a constatat el, există un punct concret în care pădurea tropicală nu va mai fi capabilă să se refacă între perturbări tot mai frecvente și mai răspândite. Când se va întâmpla acest lucru, în jurul anului 2064, potrivit previziunilor lui Walker, nu va mai exista pădure tropicală, în locul ei va exista o savană cu iarbă și cu tufișuri.
Este posibil ca situația din Amazonia să fi fost mai bună la începutul secolului, chiar dacă pentru scurt timp. Ratele de despădurire au scăzut dramatic între anii 2004 și 2012. Dar, după anul 2013, acestea au revenit în creștere, iar în anul 2020, defrișările din Amazonia braziliană au ajuns la cea mai mare rată din acest deceniu. În anul 2018, oamenii de știință au estimat că pădurea tropicală ar putea suporta pierderea a 20-25% din suprafața sa forestieră înainte de a se prăbuși într-un ecosistem mai uscat. Acest lucru este din cauza faptului că pierderea copacilor schimbă, de fapt, tiparele meteorologice, din cauza modului în care copacii dau și iau umezeala din aer, astfel încât o anumită cantitate de despădurire va provoca suficiente schimbări atmosferice pentru a prăbuși sistemul de precipitații. Apoi, în anul 2020, cercetătorii și-au actualizat estimările cu privire la cât de multă pădure fusese deja pierdută, constatând că 21% din Amazon fusese defrișată, iar 27% fusese perturbată în mod semnificativ. Cum se potrivește asta cu pragul de 20-25%? Este complicat; perturbarea nu este același lucru cu defrișarea. Tăierea pădurii pentru a face loc unei pășuni sau unui teren agricol este o adevărată defrișare. Pe de altă parte, o pădure degradată poate fi incendiată, poate fi străbătută de drumuri, poate fi exploatată selectiv sau poate fi degradată de alte perturbări, dar rămâne totuși o pădure. Cel puțin, așa este la început. Aceste tipuri de perturbări ale pădurilor pot declanșa o buclă de feedback în care perturbarea duce la și mai multă perturbare. Să spunem, de exemplu, că un incendiu mătură o zonă împădurită. Unii copaci și plante vor supraviețui, în timp ce alte forme de vegetație vor muri. Într-o pădure sănătoasă, această zonă arsă ar redeveni ceea ce a fost în câțiva ani. Dar într-o pădure perturbată, este mai probabil ca ierburile invazive (care au fost plantate pe scară largă pentru pășuni în zona înconjurătoare) să vină să umple golurile lăsate de copacii morți. Aceste ierburi invazive concurează mai mult decât puieții de arbori forestieri nativi, împiedicând astfel regenerarea pădurii. De asemenea, acestea sunt inflamabile, ceea ce crește probabilitatea de a se produce alte incendii, iar asta înseamnă că ciclul se repetă cu o frecvență din ce în ce mai mare. În plus, defrișările duc la o creștere a perturbărilor provocate de om, deoarece oamenii și drumurile pe care le construiesc pătrund mai adânc în pădure. „Defrișările sunt cele care aduc cu adevărat incendiile… (și) știm că focul se deplasează pe aceste drumuri”, spune Walker. Toate aceste circumstanțe se reunesc pentru a vă oferi tranziția pădurii.
Schimbările climatice adaugă un alt strat important la această poveste. O lucrare recentă a geografului Nafiseh Haghtalab și a colegilor lui de la Universitatea de Stat din Michigan a constatat că în unele părți din vestul bazinului Amazonului a plouat mai decât de obicei: peste 7 centimetri de precipitații suplimentare pe an, începând cu anul 1982. Dar în est și în sud, unde defrișările sunt foarte frecvente, mediul este din ce în ce mai uscat. Acolo, sezonul uscat, o perioadă anuală de aproximativ șapte luni cu precipitații puține, a crescut cu aproximativ o zi pe an. Acest tip de fenomen, în care locurile mai umede devin mai umede, iar cele mai uscate devin mai uscate, este una dintre principalele previziuni privind modul în care schimbările climatice se vor manifesta în întreaga lume. Studiul arată că acest lucru se întâmplă deja în Amazon, și asta de zeci de ani. Crește probabilitatea de apariție a incendiilor, agravând și mai mult sistemele deja agravate. Atunci când o secetă severă lovește, mulți copaci își lasă frunzele și unii chiar mor, tipare care sunt ușor de documentat prin mijloace vizuale, cum ar fi imaginile din satelit în peisaje mari. Cercetătorii care au studiat o secetă deosebit de gravă, în anul 2005, au constatat că pădurea tropicală se poate reface, dar că este nevoie de peste 4 ani pentru a recupera toată acoperirea de coronament pe care o avea o zonă înainte de secetă. Având în vedere că știm că seceta din 2005 a fost cu 20-30 de zile mai lungă decât media sezonului secetos, explică Walker, putem calcula de cât timp va fi nevoie pentru a ajunge la un punct în care acea secetă va deveni noua normalitate. Odată ce ciclul secetă-retur ajunge la 4 ani sau mai puțin, timpul necesar pădurii pentru a se reface, următoarea perturbare va fi ultima. Pădurea nu va mai fi o pădure. Copacii care mor nu vor fi înlocuiți, ierburile invazive le vor lua locul, iar incendiile vor menține noul sistem de savană.
Walker este încrezător în predicția sa. Acest lucru se va întâmpla dacă nu vom face ceva radical pentru a schimba ceea ce are loc deja. Nu doar că ar fi nevoie de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a defrișărilor, dar, în cele din urmă, de diminuarea posibilității ca pădurea să ia foc.
Tu ai o problema,pare-se personala,cu Donald Trump.In articol era vorba despre pericolul In care se afla padurea Amanoniana.Nu poti vedea padurea din cauza copacilor,ca sa zic asa.
Nu ca as lesina de dragul Democratilor din SUA(niste mediocri pana la urma,dar mediocrii si nu tampiti),dar Administratia Trump au fost,in viziunea mea niste probe de prosti completi.
Si tendinta se accentueaza cu populisto-trumpisti de teapa lui Bolsonaro,un idiot care a adoptat politica lui Trump o alta proba de prost,cel mai idiot presedinte din istoria SUA dar care are multi prozeliti si acum.Asta e cand vin idiotii la putere.Printre altele.