Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Copiii singurului Dumnezeu care înțelege durerea

Fericirea nu crește la palat, ci pe ulițele prinse în frății de cruce cu noroiul. Uneori mi se pare că mă așteaptă la poartă, neștiind că a primit deja binecuvântare să meargă la alții. Lângă gardul din fața casei, primăria a pus la prins niște copaci cu floare albă, care miros a toate anotimpurile, a mir și a zi sfântă. Când ramurile cad grele cu flori, cam ca acum, prin maiul primăverii, mi se pare că Dumnezeu Însuși se ascunde printre coroanele de minuni ale lumii, pândind oful meu și rugăciunea Lui. Unul din copacii în floare, al căror nume nu îl cunosc, e ținut în brațe de un măr, și el înflorat și îmbujorat, ascuns de mânia lui Dumnezeu. În fiecare toamnă întinde brațul, oferindu-mi un fruct, pe care îl refuz. Înfuriat, îl aruncă în iarbă, atunci când iarna îl ia în râs. Profită de chilipir șobolanul cu atestat de vigilență, care-i ține la distanță pe cei în căutare de restaurante volante prin cartier.

Și pentru că miroase a cer o să vă fac cunoștință cu niște oameni care caută noroaie pentru a le răsplăti speranța pe care au păstrat-o curată. Cei mai mulți sunt din Suceava, din orașul din care Biden aude voci, încă de pe vremea când la comanda celorlalți ‘ducă-se’ pe pustii schimba procurori și judecători în Ucraina. Singura diferență e că pe atunci auzea fără aparat, dar se făcea că-i surd, acum prietenia româno-americană l-a curățat de bășini și ni l-a prezentat pe post de ‘și mupeții calculatoarelor se tâmpesc, nu-i așa?’

Oamenii despre care vreau să vă vorbesc, care îi ajută pe semenii lor, nu sunt răsplătiți de guverne și de guvernanți, ci de Dumnezeu. Merg prin sate sărace din Iași, Suceava, Botoșani, Oltenia și împart alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte. Construiesc case, repară acoperișuri, înlocuiesc frigiderele stricate sau pe cele de care ar fi fost nevoie dar nu s-a putut. Duc ciocolată copiilor care în loc de sendviș duc la școală o sticlă de ceai, o bucată de mămăligă, un cartof fiert. Dăruiesc biciclete, flori, ghiozdane. Ajută copiii să meargă la școală. Copiii săraci iubesc școala, dar nu au cu ce se îmbrăca, nu au caiete, nu au de mâncare, și atunci rămân acasă, visând să aibă cărți și să ajungă și ei cineva, poate la oraș. Oamenii aceia duc lemne în case pe unde bate vântul, îmbrățișează bătrâni și copii care nu miros a parfum de fițe, ci uneori a balegă. Dăruiesc pui de găină, porci, vaci, cai, semințe, pentru ca oamenii să-și poată câștiga mâncarea. Cultivă cartofi, pe care îi dăruiesc apoi celor cu burți goale. Voi exemplifica cu câteva videoclipuri, ca să vedeți și România care contează, și nu numai pe aceea din interioare de lux.

Tot în Suceava sunt biserici care oferă acoperiș oamenilor străzii, care se luptă să ajute copiii săracilor să rămână la școală. Dar … pentru că sunt ortodoxă nu-i voi lăsa pe cei pe care îi numim pocăiți să întoarcă și celălalt obraz. Am văzut mănăstiri elegante, chiar luxoase. E drept că aveau și ele grijă de copiii din împrejurimi, să poată să meargă la școală. Am văzut mănăstiri cu gospodării de invidiat, care hrăneau, în mare parte, vizitatori care își puteau permite să-și plătească singuri masa. O fi drept ca mănăstirile lui Dumnezeu să fie mai bogate decât poporul? Călugării, preoții, cei care îl reprezintă pe Dumnezeu, sunt ei meniți să trăiască în lux și să ne dea sfaturi de ținut post de pe ecranul televizorului? Din câte știu eu Dumnezeu e bogat doar spiritual. Isus s-a născut printre cei mai săraci dintre oameni și a mers pe jos, nu cu racheta. Sau cu limuzina blindată. Câți preoți și-au murdărit anteriile pe ulițele acelea noroioase care miros a suferință și a greutate de cruce? Câți preoți au ținut în brațe bătrâni și copii murdari, slabi, suferinzi? Câți preoți au plâns pentru cei umiliți și bătuți? Atât de puțini că-mi vine mie a plânge. S-a înălțat o catedrală, cu pictură bătută în piatră (cine sunt cei care au ridicat piatra?) care îl face pe Dumnezeu să se întrebe ce nu au înțeles oamenii din ‘după chipul și asemănarea’, că mai explicit de atât nu se poate? Dumnezeu nu locuiește în art deco, nici măcar în icoane, ci în oameni, până e alungat. Nu se mai întoarce, pentru că stârvurile nu iau notă de trecere la extemporal. Isus Christos a cerut atât de puțin, dar a fost ucis cu bestialitate de cei care aveau prea mult.

Se plâng unii sclifosiți că nu se mai citește. Nu se mai cumpără cărți. Nici de matematică, nici de logică nu mai sunt buni! Cei care cumpărau cărți erau săracii. În vremea lui Ceaușescu, când săracii erau ajutați să se țină de școală, trebuia să te rogi de librăreasă să-ți pună deoparte niște titluri. Pentru temele acasă trebuia să citești, nu să gugălești. Elitele, intelectualii au scris și au tot scris în ultimii ani, plângându-se că nu au timp să se citească nici măcar între ei. Săracii, însă, le-ar fi citit mâzgăliturile, dacă ar fi fost învățați de bine la școală. Dintre săraci s-au ridicat mai multe genii decât dintre bogați. Îngrijiți-vă de învățământ și de învățătură și veți însănătoși societatea. De ce nu iau bogații României câte un sat în grijă? Nu-i mai trimiteți pe toți săracii la Becali, dați și din teșchereaua voastră câte ceva! Educați fetele, nu vi le faceți amante. Ocrotiți copiii, căci, de nu, veți fi tratați exact așa după cum i-ați tratat.

Ce fel de părinte e acela care își lasă copiii pradă drogurilor? Ba am auzit chiar și mame care au cerut la TV legalizarea mizeriei minții.

Săracul merita mai mult să facă școală, decât cei ce se laudă cu diplome și turnee de masterat în SUA. Elitele suferă și ele de gărgăuni la cap, se fac frate cu dracul, dar au uitat să construiască puntea.

Cei ce îi caută pricină lui Dumnezeu sunt tocmai sclifosiții care nu mai prididesc să facă uz de Cuvânt. Ce sunt, însă, ei fără Cuvânt? Nu știu dacă imbecilii știu ce fac, dar știu că iertarea lui Dumnezeu nu e pe apucate.

De morală s-a îngrijit Jean-Jacques Rousseau, nu fratele plecat în căutarea clopotului pierdut, ci cel care, ca să nu se supere cu Socrate, și-a continuat educația cu Emile:

“O persoană sus-pusă, nu spui cine, m-a rugat să-i meditez fiul. Fără nicio îndoială, mi-a făcut o mare onoare, dar în loc să-i pară rău că l-am refuzat, ar trebui să se felicite pentru lipsa mea de entuziasm. Dacă aș fi acceptat oferta, iar metoda de care mă folosesc ar fi dat greș, educația copilului ar fi fost ruinată; dacă aș fi reușit, rezultatul ar fi fost și mai dezastruos – fiul ar fi renunțat și la titlu, și la condiția de prinț. […] Puțini, cred, vor mai fi tentați să-mi facă o astfel de ofertă, mai ales după ce citesc ce scriu, dar eu îi rog pe aceia care nu s-au lăsat convinși să nu-și dea singuri dureri de cap.” (Cartea Întâi, Emile)

https://www.youtube.com/watch?v=TrBO1u9nPPw

https://www.youtube.com/watch?v=2RSJw5ZgOLI&t=12s

https://www.youtube.com/watch?v=Bkx-jotv_Tk

https://www.youtube.com/watch?v=pUh6JHgNnx0

https://www.youtube.com/watch?v=sM29-kMtYi8

https://www.youtube.com/watch?v=8Hw5SZWutZk

https://www.youtube.com/watch?v=yxagkANmhdE

https://www.youtube.com/watch?v=tpY8eC6d110


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *