În martie, acest an, se împlinesc 27 de ani de când fac meseria de jurnalist. Sunt un produs Evenimentul zilei, marca Ion Cristoiu și sunt mândră de asta. În acești ani am făcut de toate în presă: ziar tipărit, radio, televiziune, agenție de știri și presă online. Deoarece am fost corespondent, am acoperit toate domeniile, inclusiv sport. Când am ajuns la o oarecare notorietate, toată lumea m-a sfătuit să-mi fac blog. Nu știu de ce am evitat. Iată că acum, prin amabilitatea mentorului meu, Ion Cristoiu, am plăcerea să fac și asta. Voi scrie despre întîmplări și oameni din cariera mea de ziarist.
Niciodată nu mi-a dat prin cap să renunț la această meserie. Pentru că este frumoasă, provocatoare și poate fi respectabilă, iar jurnalistul, credibil și onorabil.
Jurnalistul care-și iubește meseria și-și asumă riscurile visează să fie măreț. Își începe cea mai banală știre cu gândul că într-o zi îi va ieși în cale un subiect precum reporterilor de la „Los Angeles Times” care au primit două premii Pulitzer, unul la mult râvnita categorie „serviciu public”, pentru articolele despre corupţia din rândul funcţionarilor dintr-un mic oraș californian.
Îți poți dori orice, orice e posibil. Poți să visezi și că vei declanșa un Watergate.
Primul pas este ușor. Apoi, dacă nu cazi pradă plafonării, resemnării dezinteresului și prizonier al expresiei care distruge totul, „degeaba, oricum nu se întâmplă nimic”, îți va fi greu, dar vei face totul cu drag. Nimeni nu ne garantează nici că vom fi măreți, nici că vom lua un Pulizer, nici că numele nostru va fi subiect de film. Dar putem încerca toate astea și este de ajuns.
În martie, 1993, am intrat în redacția ziarului „Evenimentul zilei”. Ion Cristoiu mi-a spus: „Îți voi explica în 15 minute ce înseamnă meseria de jurnalist. Dacă o poți face, bine, dacă nu, nu”. Aproape 27 de ani mi-am început ziua cu gândul că aceea este ziua în care voi fi cea mai bună. Uneori mi-a ieșit, alteori am plâns seara în pumni. Au fost și zile de gafe, de greșeli uriașe, dar nicio clipă nu am abandonat. Am scris și făcut ziare, am lucrat în radio, televiziune, agenție de presă, jurnalism online.
Cred că pot rezuma tot ceea ce am făcut și fac cu cuvintele lui Nicolae Titulescu: „Și chiar dacă nu voi fi far, ci candelă, ajunge. Și chiar dacă nu voi fi candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina”.