COVID-19 și exportul de creiere din sistemul medical din România ar putea genera „furtuna perfectă”

Ţările din estul Europei au scăpat până acum de efectele mai grave ale pandemiei de coronavirus, dar mulţi consideră că este doar o problemă de timp înainte ca numărul cazurilor de infecţie, precum şi al deceselor să crească dramatic în regiune. Dacă şi când va lovi epidemia, se pune problema capacităţii sistemelor de sănătate de a rezista în faţa atacului, mai ales având deja experienţa ţărilor mai bogate şi mai bine echipate, precum Spania şi Italia.

Dincolo de disponibilitatea echipamentelor de sănătate şi protecţie, un motiv de îngrijorare este “exportul de creiere”, mulţi medici şi asistente plecând în Europa de Vest pentru un loc de muncă mai bine plătit. În ţări ca România şi Bulgaria, care s-au alăturat Uniunii Europene în 2007, precum şi în Polonia, care a aderat la blocul european mai devreme cu câţiva ani, efectele liberei circulaţii asupra sistemelor lor de sănătate au fost deosebit de pronunţate. “Dacă vorbim de România, sunt câteva specialităţi care sunt în mod particular lovite de exportul de creiere, iar una dintre acestea este terapia intensivă”, a declarat Vlad Mixich, medic român şi analist pe probleme de sănătate, expert independent în cadrul Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă. “Cred că putem descrie fenomenul ca pe o furtună perfectă, pentru că lipsesc medicii instruiţi pentru terapie intensivă, pentru că mulţi au plecat în străinătate, în timp ce există o nevoie uriaşă de specialişti în terapie intensivă, în contextul epidemiei de coronavirus”, a adăugat Vlad Mixich. Potrivit Solidarităţii Sanitare, una dintre cele mai mari federaţii din sistemul de sănătate din România, sistemul public de sănătate din ţară se confruntă cu un deficit de aproape 40.000 de cadre medicale, echivalentul a 17,46% din necesarul de personal din spitalele publice. O problemă similară se manifestă şi în ţara vecină, Bulgaria, unde, potrivit unor estimări, între 250 şi 300 de medici au părăsit ţara în fiecare an pentru a munci în străinătate. Polonia a pierdut, de asemenea, cel puţin 7% din totalul medicilor şi asistenţilor în urma migraţiei dintre anii 2004 şi 2014. Alte ţări din regiune se confruntă cu pierderi similare, exacerbate uneori de ultima criză financiară. “Din cauza exportului anterior de cadre medicale din Letonia, ne temem de ce ne rezervă viitorul”, a declarat Jevgenijs Kalejs, preşedintele Asociaţiei Spitalelor din Letonia. Oficialul leton a adăugat că spitalele şi-au suspendat toate activităţile programate pentru a se concentra pe combaterea coronavirusului. Letonia nu a raportat până acum niciun caz de deces din cauza COVID-19. În acelaşi timp, medicii care au rămas în Letonia sunt în general în vârstă, supuşi astfel unui risc şi mai mare de infectare cu coronavirus. Potrivit lui Vlad Mixich, media de vârstă a unui medic de familie din România este între 50 şi 60 de ani, mulţi fiind chiar mult mai în vârstă, riscul de infecţie fiind, de asemenea, foarte mare. “O persoană din cinci infectate în România este angajat în sistemul de sănătate”, a precizat Vlad Mixich.

Dar exportul de creiere nu este singura sursă de îngrijorare. Sistemele de sănătate din estul Europei sunt, în general, mult mai puţin finanţate decât zonele mai bogate ale Europei, ceea ce înseamnă că resursele ar putea deveni rapid insuficiente şi chiar depăşite, dacă epidemia se extinde mult mai rapid în următoarele zile sau săptămâni. “Nu este vorba numai de exportul de creiere. Comparativ cu vestul Europei, ţările din estul Europei în general cheltuie mult mai puţin din PIB pentru sănătate. Situaţia din România este dramatică, în termeni de procente”, a declarat Pascal Garel, director general al Federaţiei Europene pentru Sănătate şi Spitale, care are sediul la Bruxelles, federaţie care are membri în 30 de state europene. România cheltuie cel mai puţin din PIB pentru asistenţă medicală, faţă de celelalte ţări din Uniunea Europeană, potrivit ultimelor cifre publicate de Eurostat. De asemenea, pe ultimele locuri la cheltuielile pentru sănătate se califică şi Letonia, Polonia şi Slovacia. Faptul că multe persoane s-au întors de la muncă din străinătate în estul Europei, pe fondul impactului economic al epidemiei de coronavirus, va avea consecinţe adverse asupra sistemului de sănătate, în special în zonele rurale, care depun eforturi pentru a atrage medici şi asistente. În România “vorbim de zeci de mii de persoane, care multe dintre ele s-au întors în satele şi localităţile natale, unde trăiesc bătrânii lor părinţi”, a mai spus Vlad Mixich. “Dacă epidemia loveşte un sat sau un mic oraş, va fi o problemă reală asigurarea cu suficient personal medical care să aibă grijă de acei oameni”, a subliniat Vlad Mixich.

Traducere: Magda Baciu (RADOR)


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

cristoiublog News:

Mesaj alarmant de la Bruxelles: Suntem într-o situaţie critică!
Comisarul pentru Coeziune şi Reforme Elisa Ferreira a criticat modul în care statele puternice acaparează sume impresionante de bani, Click pentru restul articolului
Mutări de criză, amenzi de nervi
La un centru social din București, unul dintre asistați a fost confirmat pozitiv cu noul coronavirus, iar Direcția de Sănătate Publică și Direcția de Asistentă Socială Click pentru restul articolului
Croitorașul cel viteaz
Luni seara, Bogdan Aurescu, șeful diplomației române era la un pas să ne bage în război cu Ungaria. Marți, când omologul lui, Peter Szijjarto, a ajuns în București, a bătut din cot, nu din picior. „Viteaz de la distanță”, ca să-l caracterizăm cu propriile vorbe.
Guvernul Germaniei așteaptă aprobarea Comisiei Europene pentru un ajutor de stat de 9 miliarde de euro
Guvernul german și conducerea Lufthansa au finalizat un proiect de ajutor de stat după ce au negociat dur. Click pentru restul articolului
Ion Cristoiu: Se încearcă înlocuirea lui Marcel Ciolacu, la conducerea PSD, cu un tip agresiv
În emisiunea „România 9” de la TVR, la ediția de luni seara, jurnalistul Ion Cristoiu a spus că scandalul mocnit din interiorul PSD are drept scop înlocuirea lui Marcel Ciolacu Click pentru restul articolului
Grecia accelerează planul de revenire la viața normală. Măsurile luate, explicate pe larg la cristoiuTv
Autoritățile române nu reușesc să iasă din captivitatea expresiei mult vânturată acum zece ani, „să nu ajungem ca Grecia”. Click pentru restul articolului
Cafea la botul calului
Ne vrem terasele-napoi, să nu stăm pe garduri ca ciorile!
Gândurile lui Cristoiu (Mediafax): Iohannis și Orban, un exemplu prost pentru românii cărora le cer să respecte interdicțiile