Covizii ies din urma mobilă cu 7,3 metri pe secundă

În drum spre secția de votare m-am oprit la Piața Domenii unde nici votul, nici produsele nu prezentau interes. O vânzătoare a exclamat exasperată: „Dar oamenii ăștia nu mai mănânc nimic, numai voturi?” Se pare că doamna, într-o oarecare măsură, avea dreptate deoarece la prima școală, „Nicolae Iorga”, coada era destul de mare iar oamenii aproape galopau, cu disperare, să intre. În poartă se iscodeau unul pe celălalt de parcă ar fi votat pentru prima dată. „Și, cum a fost? Sunt în siguranță dacă intru și eu?”, întreba o tânără doamnă cu rochie înflorată care era bine blindată: mască, vizieră și mănuși. O singură doamnă a catadicsit să-i răspundă: „Da, este bine”.

Pe tot bulevardul Mihalache era pustiu de te și miri de unde se făceau cozile la secții. La intersecția cu Banu Manta unde este cofetărie celebră coada era cam cât la secția de votare.

Am ajuns la Colegiul Neculce unde iarăși era foarte multă lume strânsă în grupuri. Prima imagine m-a dezarmat deoarece și coada ieșea din curte. Ca noroc am auzit pe cineva spunând că votanții de pe Banu Manta au noroc pentru că în sala lor nu este coadă. Atunci l-am auzit și pe jandarmul de pe scări strigând: „Cine e pe Bantu Manta să vină în față!”. Am zbughit-o către intrare.

O tânără mi-a oferit dezinfectant, obligatoriu, mască și mănuși opțional. Cum mască aveam și mănuși nu am purtat niciodată am intrat și am fost imediat preluată de un tânăr care m-a condus direct în sală. Am introdus cartea de identitate în fantă. Operatorul de calculator a strigat un număr și am ajuns la masa de unde trebuia să iau buletinele de vot și ștampila. Acolo, tot un domn, mi-a indicat unde să semnez și mi-a arătat cu ochii pixul de pe masă. I-am spus că am pix, că așa mi-a recomandat Arafat. Omul a început să strige disperat după ștampilă pentru că el nu avea. „Dacă știam, veneam și cu ștampilă de acasă”, i-am spus eu surâzând. Însă masca a oprit zâmbetul. „Nu, nu, stați liniștită. Găsim imediat ștampilă”, m-a asigurat el.

În sfârșit, a ajuns și ștampila. Mi-a dat-o și mi-a indicat să intru într-o cabină. După doi pași m-am întors și l-am întrebat: „Nu vreți să-mi vedeți și fața?”. El a dat din cap și mi-a spus: „Cum doriți, dar sunt sigur că sunteți dumneavoastră”. Am renunțat și eu la a-mi arăta fața și am intrat în cabină, unde am constatat că ștampila era uscată. Era și o tușieră însă apucasem să o aplic și mă gândeam că dacă mai ștampilez o dată și nu nimeresc exact se anulează votul.

Am ieșit din cabină și m-am îndreptat către masă cu gândul să mai cer un buletin de vot. Toți au început să strige să bag mai întâi buletinele în urne. I-am spus povestea și mi-au recomandat să o las așa, chiar dacă nu se vede e bună. Oricum buletinul era pentru consiliul local de sector și conta mai puțin.

Am primit cartea de identitate înapoi și abțibildul cu votat separat. „Și eu ce fac cu ăsta?”, l-am întrebat. Mi-a spus să-l lipesc eu. „Păi, de ce nu l-ați lipit dumneavoastră ca de obicei”, l-am întrebat eu. „Nu avem voie”, mi-a răspuns omul. „Păi, așa mai pot vota o dată”, am spus eu nedumerită. Operatorul mi-a strigat de la ușă: „Nu, nu, că sunteți înregistrată”.

Din ușă am văzut niște săgeți pe care scria ieșire și m-am luat după ele. Imediat a venit un domn care m-a învârtit și mi-a spus că ieșirea este în direcția opusă. Din cauza acestor semne nu eram singura debusolată.

Când am ieșit în curte coada era și mai mare. Pe drum m-am întâlnit cu un bărbat cu urna mobilă în brațe însoțit de un jandarm. Două doamne se uitau lung după ei, iar una spus: „Uite, dragă, ăștia au fost la ăia bolnavi și plimbă covizii încoace și încolo.” Cealaltă a licitat și mai mult: „Tu îți dai seama când le deschid cum sar virușii de acolo?”. Nu m-am putut abține și le-am zis râzând: „Cu 7,3 metri pe secundă, că așa a zis domnul Streinu Cercel!”. Doamnele stupefiate s-au închinat și au zis în cor: „Doamne ferește!”. Nu știu dacă se refereau la mine sau la Streinu Cercel.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii