Cuba dă vina pe SUA pentru protestele antiguvernamentale fără precedent

Cuba a acuzat luni SUA că recurge la o politică de sufocare economică pentru protestele antiguvernamentale fără precedent, în timp ce președintele Joe Biden a susținut apelurile de a pune capăt „deceniilor de represiune” pe insula comunistă. Mii de cubanezi au luat parte la demonstrații duminică, scandând: „Jos dictatura!”, în timp ce președintele Miguel Díaz-Canel i-a îndemnat pe susținători să se lupte cu demonstranții.

Mitingurile antiguvernamentale au izbucnit spontan în mai multe orașe, în condițiile în care țara trece prin cea mai gravă criză economică din ultimii 30 de ani, cu penurii cronice de electricitate și alimente. Singurele adunări autorizate în Cuba sunt, de obicei, evenimentele Partidului Comunist aflat la putere, dar, potrivit site-ului de jurnalism de date Inventario, duminică au avut loc în total 40 de manifestații. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea, cel puțin zece persoane au fost arestate, în timp ce diviziile de Securitate (da, Securitate, precum era și în țara noastră. Divizia de Securitate a Ministerului de Interne Cubanez este responsabilă pentru infracțiuni precum spionajul, sabotajul și acțiuni împotriva securității statului), au folosit bastoane pentru a bate protestatarii. Díaz-Canel a pus luni revolta pe seama Statelor Unite, care duc o politică de sufocare economică pentru a provoca tulburări sociale în țară. Cuba se află sub sancțiuni americane din anul 1962. De la Washington, Biden a îndemnat guvernul de la Havana să asculte cererile poporului său. „Suntem alături de poporul cubanez și de apelul său clar pentru libertate și ușurare din ghearele tragice ale pandemiei și din deceniile de represiune și suferință economică la care a fost supus de către regimul autoritar cubanez”, a transmis Biden într-un comunicat. „Statele Unite fac apel la regimul cubanez să își asculte poporul și să le servească nevoile în acest moment vital, în loc să se îmbogățească”, a adăugat el. E și normal ca Biden să tot facă astfel de îndemnuri, are consilieri buni în materie de geopolitică.

Mexicul și Rusia au denunțat folosirea tulburărilor ca pretext pentru amestecul străinilor. Președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, s-a declarat împotriva unei abordări intervenționiste față de protestele fără precedent din Cuba și s-a oferit să trimită ajutor. Totodată, Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, a declarat: „Considerăm că este inacceptabil un amestec extern în afacerile interne ale unui stat suveran sau orice acțiuni distructive care ar încuraja destabilizarea situației de pe insulă”. Relațiile dintre SUA și Cuba au fost deosebit de tensionate de când președintele american de atunci, Donald Trump, a întărit blocada economică, după o atenuare istorică, dar temporară, a tensiunilor sub Barack Obama între 2014 și 2016. Măsurile mai dure, lăsate neschimbate de Biden și efectele pandemiei de coronavirus au contribuit la scăderea economiei cubaneze cu 11 % în 2020.

Furia publică în statul cu un singur partid a crescut, fiind determinată de cozile lungi la mâncare, de agravarea penuriei de energie electrică și de o lipsă critică de medicamente. Țara de 11,2 milioane de locuitori trece prin cea mai grea fază a pandemiei de coronavirus, iar duminică a raportat un nou record zilnic de infecții și decese. În aceeași zi, câteva sute de protestatari au mărșăluit prin capitala Havana scandând: „Vrem libertate”, în timp ce o puternică desfășurare militară și polițienească încerca să împrăștie mulțimea. Mediile de socializare au arătat scene de la protestele din întreaga țară, dar internetul, introdus abia în 2018, a fost în mare parte întrerupt duminică după-amiază. Dragi cititori, Securitatea Cubaneză este săracă, dar nu este proastă.

Díaz-Canel a ținut duminică un discurs combativ la televiziune, spunând: „Nu, nu, nu: Ordinul de luptă a fost dat! În stradă, revoluționari! Facem apel la toți revoluționarii din țară, la toți comuniștii, să iasă pe străzi acolo unde au loc aceste provocări și să le facă față într-un mod decisiv, ferm și curajos”. Protestele începuseră în orașul San Antonio de los Baños, un oraș situat la 30 de kilometri sud-vest de Havana, unde câteva mii de manifestanți, în principal tineri, au ieșit în stradă. Un localnic, sub rezerva anonimatului, a declarat pentru AFP că se afla acolo pentru că era exasperat de „situația cu electricitatea și cu alimentele”. Forțele de Securitate au sosit la scurt timp după aceea, iar președintele a vizitat ulterior orașul, înconjurat de activiști de partid, în timp ce locuitorii îl huiduiau, potrivit unor înregistrări video postate online. Candido Abrines, un protestatar pro-guvernamental, a declarat pentru AFP că a rămas pe poziții pentru ca „ideologia capitalistă să nu se mai întoarcă niciodată aici și pentru ca acești mercenari plătiți de Imperiu (SUA) să nu mai ocupe niciodată străzile noastre! Dacă vor să ne învingă, mai întâi trebuie să ne omoare pe toți”.

Díaz-Canel este președinte din anul 2018, succedându-i lui Raúl Castro. Ce părere aveți, dragi cititori? Să fie acesta începutul oficial al unui nou Război Rece, la nivel regional?

Foto: thejapantimes

Civilii îi bat pe „securiștii” sub acoperire (în civil).