Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Culisele politicii românești dezvăluite de fostul ambasador american în România Alfred H. Moses

Membrii ambasadei americane se temeau să nu fie interceptați în clădirea ambasadei de Serviciile secrete române!

Întîlnirea echipei de țară

Practica diplomatică standard răspîndită în întreaga lume era aceea de a începe săptămîna cu o «întîlnire a echipei de țară», în care șefii departamentelor din cadrul ambasadei se întîlneau cu ambasadorul pentru a trece în revistă evenimentele săptămînii care trecuse și cele ale săptămânii viitoare. Din motive de securitate, întîlnirile săptămînale ale echipei erau ținute într-o «bulă» cu o mașină de sunete care amortiza vocile, astfel încît cuvintele rostite de personal să nu poată fi interceptate de instrumentele serviciilor secrete române – cu toate că majoritatea chestiunilor discutate în cadrul întîlnirilor fie erau cunoscute deja Guvernului român, fie nu erau extraordinar de sensibile. În ciuda aversiunii mele față de marile «discuții secrete», am descoperit că întîlnirile echipei de țară sînt valoroase pentru consolidarea lucrului în echipă și pentru o mai bună coordonare între membrii personalului ambasadei. Această practică avea să devină ceva constant în fiecare săptămînă a șederii mele la București. (…)

În căutarea unor întîlniri «la nivel înalt»

Pe data de 22 februarie, președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase, a solicitat o întrevedere. Voia ca eu să-i aranjez întîlniri la nivel înalt în cadrul vizitei pe care plănuia să o facă la Washington la începutul lui martie. Obiectivul lui era să creeze publicitate pozitivă acasă. Cîteva zile mai tîrziu, m-am întîlnit cu Bob Understein, un om de afaceri american care, după cum aflasem, era cel care plătea călătoria lui Năstase la Washington. Understein se considera intermediarul dintre lanțul de hoteluri Marriott și Năstase. Pe atunci existau vreo șase așa-ziși afaceriști «subterani» americani în România, unii dintre ei avînd un caracter îndoielnic, care sperau să încheie afaceri. Exista o anumită naivitate printre oficialii din Guvernul României. Aceștia obișnuiau să se bazeze pe «intermediari» privați, nevrînd să înțeleagă că vizitele oficiale efectuate de oficiali guvernamentali se desfășurau cel mai bine dacă se foloseau de canalele guvernamentale.

Mariott avea de gînd să cumpere Hotelul Intercontinental, singurul hotel mare și modern din București. Acesta fusese desemnat să fie vîndut unui investitor strategic străin în cadrul programului de privatizare al României, însă românii au intervenit și a ajuns să fie vîndut unui insider român, George Păunescu, fostul operator al Securității lui Ceaușescu în Italia. Understein îl considera pe președintele Camerei Deputaților, Năstase, portița prin care ar fi putut pătrunde în afacere și a aranjat pentru acesta, cu ajutorul unui lobby-ist republican, întrevederi cu congresmeni republicani pe Dealul Capitoliului, cu toate că aceștia aveau altă orientare politică decît Năstase. Aceasta nu era o cale bună pentru președintele Camerei Deputaților de a întîlni oameni la Washigton.

În ciuda declarațiilor lui emfatice că nu se va duce în Statele Unite fără a avea întîlniri la nivel înalt – cu vicepreședintele Gore, cu secretarul de stat Christopher și cu liderul majorității din Casa Reprezentanților, Newt Gingrinch –, Năstase a apărut la Washington conform programului. A avut întîlniri pe Dealul Capitoliului cu oameni din administrație, însă nu cu marile nume cu care ar fi vrut să se întîlnească. Am participat la întîlnirea lui la Casa Albă cu consilierul adjunct privind Securitatea Națională, Sandy Berger. Sandy i-a pus întrebările potrivite, despre tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate. Președintele Camerei Deputaților Năstase a participat de dragul spectacolului, pentru ședințele foto, spunînd puține lucruri, neavînd o participare substanțială. La sfîrșitul întîlnirii s-a plîns în legătură cu nivelul întîlnirilor avute la Washington cu această ocazie, în comparație cu o vizită anterioară care a avut loc în 1990, cînd se întîlnise cu secretarul de stat James A. Baker III. Explicația: atunci era ministrul de externe al României; acum nu era.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „Culisele politicii românești dezvăluite de fostul ambasador american în România Alfred H. Moses”

  • „Membrii ambasadei americane se temeau să nu fie interceptați în clădirea ambasadei de Serviciile secrete române!” Asta era probabil pe vremea lui nea Nicu . Azi ne intercepteaza pe noi , pe banii nostri , furnizeaza datele americanilor , aia iau deciziille convenabile lor (in general antiromanesti ) iar SRI si slugile ( PG , DNA , -„justitia independenta ” , SIE , etc ) executa .

    • Este regretabil ca azi Statul Roman nu mai actioneaza, IN SCOP PREVENTIV, pentru apararea intereselor sale DE ORICE NATURA, a datelor cu caracter secret, a integritatii si suveranitatii sale si a cetatenilor romani, IN RAPORT CU ORICE ENTITATE STRAINA, PARTENERA, ALIATA, ADVERSARA ETC.
      Acest fapt ar fi similar cu comportamentul ACTUAL al oricarui Stat normal, inclusiv STATELE UNITE ALE AMERICII, si nu ar trebui dezaprobat de nimeni, cu atit mai mult un partener strategic.
      Diplomatii niciunei tari acreditati la Bucuresti NU AR TREBUI SA SE TEAMA SA VORBEASCA LIBER IN CLADIREA AMBASADEI SI NICIUNDE ALTUNDEVA, DACA RESPECTA PREVEDERILE CONVENTIILOR DE LA VIENA(CEA DIPLOMATICA SI CEA CONSULARA) SI DACA NU PLANIFICA ACTIUNI OSTILE SAU ”NEPRIETENOASE” FATA DE STATUL ROMAN.
      Partenerii nostri startegici, care SUPRAVEGHEAZA TOT GLOBUL, IN SCOPUL PROTEJARII INTERESELOR SUA, prin toate mijloacele tehnice si umane, ar trebui sa nu-si puna problema ca si alte state se straduiesc sa se autoprotejeze.
      Spre exemplu, daca un membru al unei ambasade straine de la Bucuresti, ar fi agentul unei puteri ostile, CUM S-A INTIMPLAT DE ATITEA ORI DE-A LUNGUL TIMPULUI, nu ar fi de laudat si de sprijinit orice actiune de natura sa duca la identificarea tradatorului ?!
      Treburile astea nu sint de luat in deridere sau tratate cu lejeritate !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *