Croația, Cipru, Lituania si Slovenia au primit luni aprobare pentru PNRR. În total,16 state membre au PNRR-uri aprobate și de Comisie și de Consiliu

Cum a sărit Klaus Iohannis în ajutorul DGIA, implicată într-un uriaș scandal de devalizare de fonduri secrete

Joi, 22 aprilie 2021, dînd curs nevoii de a face și el ceva pentru a marca Ziua Pămîntului (parcă-i și văd pe consilieri ciocănind la ușa biroului prezidențial ca să-i semnaleze că mîine e Ziua Pămîntului și trebuie să facem și noi ceva), Klaus Iohannis s-a desfătat cu o plimbărică prin Parcul Național Văcărești. Nu doar Ziua Pămîntului a fost motivul coborîrii sale din Dealul Cotrocenilor. La o adică mai putea planta un puiet în grădina Palatului, departe de presă. Președintele a ieșit în lume pentru a se putea pronunța asupra problemelor interne și internaționale, ivite și înflorite cît timp a stat pitit la Cotroceni, ca să nu fie obligat să spună ceva despre Păruiala din cadrul Coaliției de Guvernare.

Printre aceste probleme s-a numărat și tensiunea de la granița dintre Rusia și Ucraina. Se înregistraseră aici masive comasări de trupe și armament rusești. Comentatorii independenți – chiar și la noi, în Colonie, există așa ceva – au presupus că e vorba de un exercițiu al Federației Ruse. Prin mișcarea de trupe, Vladimir Putin a vrut să testeze reacția noului președinte american, Joe Biden. Dacă ar fi fost Donald Trump un asemenea test ar fi fost imposibil. Fostul președinte era atît de dus cu pluta încît își putea schimba reacțiile de la o clipă la alta, urmînd dinamica postărilor sale pe Twitter. La ora cînd ieșise Klaus Iohannis în lumea din afara Palatului, Rusia își retrăgea armata. Testul reușise. Joe Biden dăduse înapoi. Nu prea diferit de cum dăduse înapoi Hrușciov în Criza Rachetelor din Cuba. Între cele două puteri nucleare cîștigă într-o escaladare a confruntării cea care lasă impresia că e decisă să apese pe butonul nuclear. Cei puși în slujba NATO de la noi, ca lachei ai generalilor de la Cartierul General, au tras de Sirena lui Roaită a unui pericol iminent pentru România. Potrivit lor, Vladimir Putin voia să ne ia plaja de la Mamaia, astfel încît locul junicilor top model și fără sutien, să-l ia tancurile rusești, în chiloți de baie.

În aceste condiții, era de așteptat ca uneia dintre fătucele Grupului de la Presă (de la Realitatea Plus, de unde altundeva?!) să i se dea discret înainte de Conferință un bilețel cu textul întrebării despre Amenințarea Rusiei. A avut loc următorul dialog:

Reporter: Bună ziua, domnule preşedinte! Miruna Mihailovici, Realitatea PLUS. Aș vrea să vă rog să ne dați o poziție referitor la faptul că există o profundă îngrijorare legat de ceea ce se întîmplă la granițele Ucrainei, acolo unde Rusia a mutat trupe și armament fără precedent. Este o amenințare concretă asupra securității Europei /…/ Cehia se află într-un conflict diplomatic cu Rusia, un conflict foarte grav, liderii partidelor europene au spus deja că sunt fără echivoc alături de Cehia. Care este poziția României în acest moment și dacă veți convoca un CSAT referitor la această situație? Mulțumesc!

Klaus Iohannis: Situația este îngrijorătoare. Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de granița de est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri, deci să nu își imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă. Am avut mai multe discuții cu Ministrul Apărării și cu alți conducători de servicii specializate. Cunoaștem foarte bine situația din teren și tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Sîntem extrem de îngrijorați, însă situația este una care trebuie extrem de atent evaluată nu doar militar și securitar, ci şi diplomatic și acest lucru îl facem. Iar întrebarea despre CSAT, da, într-adevăr, voi convoca pe săptămîna viitoare o ședință a CSAT-ului, dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră și acumulării de trupe pe granița de Est a Ucrainei. Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, nu este cazul, nu se face, dar vreau să îi asigur pe români că noi suntem pe fază.”

Despre acest moment am vorbit atît la Gîndurile lui Cristoiu de la Aleph News, cît și în Jurnalul meu video de pe cristoiublog.ro.
Atît de tare m-a intrigat.

Faptul că serviciile noastre secrete dau informații serviciilor secrete partenere din Occident e deja o lozincă de viață și muncă a conducerilor lor politice și operative. Nu cred că e o fălire fără temei. Noi, românii sîntem buni la obținerea informațiilor prin oamenii de la fața locului (Humint), în timp ce vesticii sînt fixați (din cauza asta orbi!) în Sigint, informațiile prin supraveghere tehnică. Sînt sigur că noi am avut în perioada de tensiune oameni în teren. Informațiile obținute de ei au fost împărtășite și cu serviciile partenere. Despre asta Klaus Iohannis nu numai c-a știut, dar era obligat să știe. Așa cum mi-a dezvăluit Silviu Predoiu, fostul șef al Operativului de la SIE, împărtășirea informațiilor cu partenerii se face doar după ce Președintele a aprobat asta.

Nu acest adevăr mă intrigă, ci faptul că Președintele, nitam-nisam, a dezvăluit public ceea ce de obicei se ține secret la un asemenea nivel:
Existența unor cîrtițe de ale noastre în instituțiile unei alte țări.
În cazul de față, cîrtițele nu puteau fi decît în Armata Rusă, la nivele înalte.

Așa cum se vede din răspuns, Klaus Iohannis ține morțiș să dezvăluie public faptul că serviciile noastre secrete sînt atît de bune încît aliații le roagă să le dea și lor informații.
În istoria postdecembristă și, din cîte știu, în istoria României moderne e o premieră:
Șeful statului confirmă public faptul că România spionează o altă țară.
Cu Serviciile de Informații s-a lăudat și Traian Băsescu în cele două mandate. El s-a referit însă la informații de pe plan intern, date de SRI.

Ce l-a apucat pe Klaus Iohannis să fie atît de sincer?
El care ascunde tot ce face și ce drege ca Președinte.
Răspunsul ni-l dă constatarea că Președintele se referă la Serviciul Secret al Armatei, cunoscut sub numele de Direcția Generală de Informații a Armatei.
Și aceasta constatare pleacă nu numai de la presupunerea că informații din dispozitivul militar rus nu putea da decît un serviciu specializat în informații militare, dar și de mențiunea c-a avut discuții pe această temă cu ministrul Apărării.

Recent, DGIA a fost subiectul unui uriaș scandal. Generalul Iulian Gheorghe, adjunct cu Operativul al Directorului, a fost arestat pentru însușirea a 180.000 de dolar din Fondurile operative ca să-și facă o vilă. Mai precis, acesta falsifica deconturile destinate operațiunilor sub acoperire ale ofițerilor din DGIA. În orice țară din lume, Scandalul, confirmat oficial prin arestarea generalului, ar fi dus la căderea multor capete: a lui Marian Hăpău, directorul DGIA, a șefului Contrainformațiilor și chiar a ministrului.
Nu s-a întîmplat nimic.
Asta înseamnă c-a intervenit pentru salvarea respectivilor Comandantul Suprem, Klaus Iohannis.

Scandalului oficial i s-a adăugat un Scandal de presă. Din scurgeri din cadrul anchetei, presa independentă (cît a mai rămas) a dezvăluit că Iulian Gheorghe l-a dat în gît pe Marian Hăpău mărturisind la interogatorii că devalizarea fondului operativ e o practică veche a DGIA.
Și generalul a dezvăluit că în DGIA cu știința lui Marian Hăpău se născocesc informații ca și cum ar fi primite în schimbul unor sume.

Sumele respective sînt însușite de conducerea DGIA.
Cu ele sînt mituiți mulți politicieni și presa – mai precis un blog al lui Silviu Sergiu – a dezvăluit că un beneficiar a fost Klaus Iohannis, care a primit drept cadou celebrul costum de ski.
Dezvăluirea ar fi dus, în alte părți, la un cutremur, în presă și în politică.

PSD a trecut-o sub tăcere.
Înțelegerea de nonbeligeranță cu Klaus Iohannis funcționează din plin.
Presa, prezidențială într-una din 1990 încoace, a relatat Scandalul cenzurînd referirile la Klaus Iohannis.
De înțeles că în cadrul Conferinței de presă, din parc, nici un jurnalist n-a îndrăznit să-l întrebe pe Klaus Iohannis despre uriașul Scandal ivit într-unul din cele mai importante servicii secrete ale României.

Nici n-ar fi fost nevoie.
S-a pronunțat indirect Klaus Iohannis.
Elogiind deșănțat activitatea DGIA!
Să fie clar că Serviciul secret al Armatei e sub protecția sa.
Costumul de ski o fi singurul cadou făcut președintelui de către DGIA?


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

9 comentarii pentru articolul „Cum a sărit Klaus Iohannis în ajutorul DGIA, implicată într-un uriaș scandal de devalizare de fonduri secrete”

  • Cristoiu,mereu la inaltime!

  • Parerea mea este ca toata povestea legata de DGIA este o poveste. Alte servicii vor sa neutralizeze, alte servicii. Probabil un serviciu „amenintat” ca iese din ” atentia zeului” s-a alarmat. Unde sunt prea multi generali, fara „armata” e de rau. E exempu prin care borfasii se cearta intre ei, dupa o prada nu prea bogata.

  • Acest “mare scandal” se va incheia precum cel cu fondurile operative de la DGIPI – cand i-au cumparat un A8 lui Oprea… si cate si mai cate (trebuie sa recunoastem ca dl. Presedinte/dnii. Hapau si Gherge sunt/au fost mult mai cumpatati, cel putin in zona devoalata la acest moment) – adica va fi ingropat, cu toate sfortarile unora de pe la DNA si Parchetul Militar.
    L-as felicita – de l-as cunoaste – pe dl. Iulian Gherghe pentru tupeul de care a dat dovada: sa spui, cu subiect si predicat, ca asta era si este practica prin servicii… nu-i putin lucru, nu?! Ceva, insa, ma face sa cred ca dl. in cauza are si dovezi in probarea afirmatiilor sale – de o gravitate extrema – poate chiar niste extrase de cont, cu achizitii facute de-a lungul anilor – cu card-uri bancare puse la dispozitia potentatilor institutiei – ceea ce va complica si mai mult treburile.
    Ca DGIA – serviciile, in general (toate, fara vreo exceptie) – declara “surse umane” ce nu pot fi auditate este o realitate binecunoscuta; ca acestea pot fi recompensate, in realitate sau pe hartie – cu oricat – iar este o realitate; ca unii sefi de astfel de pretioase institutii, aflate “pe faza”, se infrupta – in propriul beneficiul – o stiu cam toti de prin sisteme… problema mare este insa si mai mare: ce cauta, intre beneficiarii, fondurilor operative politicienii…?!?
    Fie ca vorbim de presedinti, de sefi de partide sau alte institutii publice si politice, aceasta categorie nu are dreptul sa beneficieze si nici ce cauta in ecuatia fondurilor operative – ma rog, nu ca sefii serviciilor ar avea drept, dar atunci cand vii pe pozitie – pe un salariu de ministru – vin niste unii mici si simpatici si-ti mai baga-n buzunar – pe langa card-urile fara limita de suma – si un plic, lunar, ca sa fie ceva lichiditati pentru familia lu’ “sefu”, cand merge doamna la piata sau la mall…
    Cum cam toti, din pacate, au beneficiat de ele… hai sa nu ne mai imaginam ca se va ridica vreunul dintre ei, infierand cu manie, devalizarea acestor fonduri – in fond, vorba dlui Gherghe: asta era si este practica! (iar dnii sefi “de pe la” PSD, USR, PLUS, PNL etc. se stiu cu musca pe caciula, ca si-au manjit si ei manutele prin mierea fondurilor operative).
    O singura concluzie putem desprinde: nu razboiul ne paste, ci continuarea cumpararii politicienilor si sefilor de institutii din Romania, deopotriva cu fonduri de la interior sau finantare de la exterior – ca sefilor, fara deosebire, le place confortul!

  • Acest “mare scandal” se va incheia precum cel cu fondurile operative de la DGIPI – cand i-au cumparat un A8 lui Oprea… si cate si mai cate (trebuie sa recunoastem ca dl. Presedinte/dnii. Hapau si Gherge sunt/au fost mult mai cumpatati, cel putin in zona devoalata la acest moment) – adica va fi ingropat, cu toate sfortarile unora de pe la DNA si Parchetul Militar.
    L-as felicita – de l-as cunoaste – pe dl. Iulian Gherghe pentru tupeul de care a dat dovada: sa spui, cu subiect si predicat, ca asta era si este practica prin servicii… nu-i putin lucru, nu?! Ceva, insa, ma face sa cred ca dl. in cauza are si dovezi in probarea afirmatiilor sale – de o gravitate extrema – poate chiar niste extrase de cont, cu cheltuieli si achizitii facute de-a lungul anilor – cu card-uri bancare puse la dispozitia potentatilor institutiei – ceea ce va complica si mai mult treburile.
    Ca DGIA – serviciile, in general (toate, fara vreo exceptie) – declara “surse umane” ce nu pot fi auditate este o realitate binecunoscuta; ca acestea pot fi recompensate, in realitate sau pe hartie – cu oricat – iar este o realitate; ca unii sefi de astfel de pretioase institutii, aflate astazi “pe faza”, se infrupta – in propriul beneficiul – o stiu cam toti de prin sisteme… problema mare este insa si mai mare: ce cauta intre beneficiarii fondurilor operative politicienii…?!?
    Fie ca vorbim de presedinti, de sefi de partide sau alte institutii publice si politice, aceasta categorie nu are dreptul sa beneficieze si nici ce cauta in ecuatia fondurilor operative – ma rog, nu ca sefii serviciilor ar avea drept, dar atunci cand vii pe pozitie – pe un salariu de ministru – vin niste unii mici si simpatici si-ti mai baga-n buzunar – pe langa card-urile fara limita de suma – si un plic, lunar, ca sa fie ceva lichiditati pentru familia lu’ “sefu”, cand merge doamna la piata sau la mall…
    Cum cam toti, din pacate, au beneficiat de ele… hai sa nu ne mai imaginam ca se va ridica vreunul dintre ei, infierand cu manie, devalizarea acestor fonduri – in fond, vorba dlui Gherghe: asta era si este practica! (iar dnii sefi “de pe la” PSD, USR, PLUS, PNL etc. se stiu cu musca pe caciula, ca si-au manjit si ei manutele prin mierea fondurilor operative).
    O singura concluzie putem desprinde: nu razboiul ne paste, ci continuarea cumpararii politicienilor si sefilor de institutii din Romania, deopotriva cu fonduri de la interior sau finantare de la exterior – ca sefilor, fara deosebire, le place confortul!

  • Am priceput cine au fost minerii , dar la noi cine au fost Ana si Caiafa . Dar Iuda ?

  • Hahaha…very good Maestre…rusii voiau sa ne ia plaja de la Mamaia…hahaha…golden…

  • Se confirma faptul ca la fotbal , muzica usoara si la politica (si la strategie militara ) se pricepe toata lumea . In ceea ce-l priveste pe KW Johannis se vede de la o posta ca nu are minime abilitati de analize de securitate , precum si capacitatea de a discerne ce si cum trebuie sa spuna lucruri atat de importante .Relatia dintre presedinte si consilieri probabil nu functioneaza . Interpretarea lui Cristoiu este rezonabila .

  • Am citit declaratia Dlui. Presedinte referitoare la subiect. Si stim in Agenda ca dupa masa se va vedea cu ME ai Turciei si Poloniei.Reiese ca astia au venit in mod special sa afle lucruri nestiute, dar de mare importanta pentru tarile lor.
    Doar ca, exact atunci Gen. Shoigu a anuntat retragerea ruseasca.
    Deci, daca Dl. Presedinte era asa de bine informat, trebuia sa stie de chestia asta cu cel putin o zi inainte, o armata nu se pune in miscare ca Mertanul prezidential.Si cei doi ministri nu mai aveau motiv sa vina.
    Interesant este cum a iasit la iveala chestia cu terenul si costumul de schi.Nu a fost scapare a fost facuta deliberat.
    Vom afla, ca in Romanika se afla tot.

    • A fost doar o aplicație a armatei rusească, adik pe teritoriul lor.
      Nu au fost aproape de nici o graniță.
      Nu au vizat nici o graniță terestră sau maritimă, așa cum țipă Ucraina.
      Acum toată lumea s-a retras, e în cazarmă.
      Ce spune Iohannis nu are sens. Nu a fost nici urmă de pericol.
      O încercare de ocupație, un război nu se pornește așa.
      Ar fi o acțiune fulgerătoare cu o trupă mică, cu bruiaj masiv care să paralizeze statul vizat.
      Acum s-a văzut o mișcare lentă, ca de defilare. N-am crezut o clipă în ce s-a spus.