Cum a trecut presa română de la legionari la Antonescu fără să clipească

Din cîte se știe din manuale, în zilele de 19-23 ianuarie 1941 a avut loc conflictul dintre Mișcarea Legionară și Generalul Ion Antonescu, intrat în istorie sub numele de Rebeliunea legionară. A învins în acest conflict Generalul Ion Antonescu. Cum a reflectat presa acest conflict?

Ne răspunde trecerea în revistă a paginii întîi a ziarului „Timpul”, director și proprietar Grigore Gafencu. Pentru a înțelege dinamica paginii întîi a ziarului Timpul pe parcursul Rebeliunii se impune cîteva precizări: ziarele interbelice apăreau antedatat. Cu excepția celor tipărite și difuzate după-amiaza, ziarele se încheiau de tipărit într-o zi, pe la prînz. De datat erau însă datate cu data de a doua zi.

Evenimentele reale la care trebuie raportată pagina întîi a ziarului Timpul sînt pe scurt, următoarele:

1. 19 ianuarie 1941. E asasinat maiorul Helmuth Döring de la Misiunea Militară Germană pentru Armata de Uscat din România.
   De observat apariția mortului care aprinde revolta, factor cheie în declanșarea loviturilor de stat prefațate și ascunse bine sub porecla de așa-zise revolte populare.
   Acum, cînd scriu, mă gîndesc la un eseu mai larg despre rolul mortului la țanc. Cred c-am scos ceva despre asta: Mortul de la Teatrul Național din zona secolului XX, mortul de la Praga, din 1989, mortul din decembrie 1989, morții de la Colectiv, din octombrie 2015.
2. Duminică, 19 ianuarie 19941, seara, sub pretextul conferințelor cu tema Lupta Germaniei național-socialiste și a Italiei fasciste pentru instaurarea unei noi ordini europene, legionarii țin mitinguri în toată țara.
3. Luni, 20 ianuarie 1941, Generalul Ion Antonescu, șeful Statului, îl demite din fruntea Ministerului de Interne pe generalul Constantin Petrovicescu, din partea Legionarilor, pe motiv că n-a asigurat paza Misiunii Militare germane și n-a luat măsuri de descoperire a făptașilor, deși au trecut 9 ore de la asasinat.
   Generalul Petrovicescu e înlocuit cu generalul Dumitru Popescu, comandantul militar al Capitalei, omul lui Antonescu.
   Ca și Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989, Ion Antonescu pariază pe Armată.
4. 20 ianuarie 1941, seara. Amplă manifestație de protest legionară în Capitală.
5. Marți, 21 ianuarie 1941, Legionarii, care au ocupat sediul Prefecturii de Poliție București, declanșează Rebeliunea în toată țara.

Ei lansează un atac violent asupra Cazărmii Gardienilor Publici din vecinătatea Președinției Consiliului de miniștri, actualul sediu al Guvernului. Se trage înspre Clădirea Președinției. Sînt ocupate: Clădirea Facultății de Drept, a Universității București, Postul de radio, Comisariatele de Poliție, sediile Siguranței.

Seara, în confruntările dintre Armată și legionarii baricadați în Sediul Prefecturii de Poliție București sînt uciși doi legionari.
Tot în seara de 21 ianuarie 1941, cînd Puterea părea controlată de legionari, o Delegație mandatată de conducerea Mișcării poartă negocieri cu Ion Antonescu.

Miercuri, 22 ianuarie 1941. A doua zi, de la prînz, Armata pornește la lichidarea Rebeliunii. Ea durează pînă pe 23 ianuarie dimineața.
Vineri, 24 ianuarie 1941, Horia Sima anunță încetarea Rezistenței.

Ce-mi spun paginile întîi ale Timpului condus de Grigore Gafencu?
Că asemenea altor mari cotidiane, ziarul a stat în expectativă față de Rebeliune, luat prin surprindere de ruptura de la vîrful statului național-legionar, dar și pentru că aștepta să vadă cine va învinge pînă la urmă.

Numărul datat 21 ianuarie 1941 apare în după-amiaza lui 20 ianuarie 1941.
Pe prima pagină, ca material principal, e plasată relatarea Marile manifestații legionare din țară.

Sînt consemnate cu fotografii, într-o notă de eveniment:
Conferințe despre Lămurirea opiniei publice.

Numărul de miercuri, 22 ianuarie 1941, a fost predat la tipar pe 21 la prînz.
Sînt consemnate pe prima pagină, în stil neutru:

• – Comunicatul Ministrului de Interne privind asasinarea ofițerului neamț în noaptea de 18 spre 19 ianuarie 1941.
• – Comunicatul privind numirea Generalului Dumitru Popescu la Interne, datat 20 ianuarie 1941.
• – Relatarea Manifestației legionare din seara de 20 ianuarie 1941 prezentată ca Protest față de asasinarea maiorului neamț.
• – Comunicatul Președinției de Consiliu despre înlocuirea Generalului Petrovicescu cu subtitlul, pus de redacție, Generalul Antonescu cere tuturor ordine și liniște.
• – Un comentariu despre manifestările legionare de duminică seara, prezentate laudativ:

„Știrile comunicate de corespondenții noștri din toată țara despre adunările populare organizate duminică de Mișcarea Legionară arată că participarea mulțumii a fost spontană și imensă, iar atmosfera ce a domnit pretutindeni s-a caracterizat prin disciplină și entuziasm”.

În același număr, la interior, e publicată ampla relatare Marea Manifestație Legionară de la Tutova.
Joi, 23 ianuarie 1941, prima pagină a ziarului pomenește despre evenimente doar printr-o știre, intitulată Cei doi legionari căzuți ieri (marți, 21 ianuarie seara – n.n.) la Prefectură au fost depuși la Biserica Sf. Ilie Gorgani.

Deși legionarii căzuseră în confruntarea cu Armata lui Ion Antonescu, ziarul nu suflă un cuvînt despre momentul morții lor.
Știrea sună astfel:

„Ieri seară, la ora 23 și 30 minute, rămășițele pămîntești ale celor doi legionari care au căzut în fața Prefecturii de Poliție, au fost așezate într-un automobil – între jerbe de flori – și transportate la biserica Sf. Ilie Gorgani.

Patru legionari cu făclii în mînă au străjuit pe tot parcursul serii cele patru colțuri ale sicrielor.
Au luat parte familiile și un număr mare de legionari, camarazi ai celor căzuți”.

Sîmbătă, 25 ianuarie 1941, ceea ce înseamnă încheierea ziarului cu o zi înainte, vineri, 24 ianuarie 1941, pe la prînz.
Timpul scoate o Ediție alcătuită din 4 pagini.
Pe toată manșeta scrie cu litere impresionante:

„Armata română a restabilit ordinea în Capitală și în toată țara.
Autoritatea de stat este stăpînitoare pretutindeni”.

Dedesubt, se publică fotografia lui Ion Antonescu, explicată astfel:

„D. General Ion Antonescu, conducătorul Statului Român”.

Întreaga pagină întîi conține exclusiv documentele Victoriei lui Ion Antonescu.
Apelul d-lui General Ion Antonescu, Ordine de zi către Armată, semnat Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri. General de corp de Armată, Ion Antonescu; Telegrama trimisă de d. General Antonescu legațiile din străinătate. Apel către Țară, semnat tot General Ion Antonescu; Comunicatul Toți cei care posedă arme și sau muniții trebuie să le predea în 24 de ore. Întrunirile și manifestațiile vor fi interzise semnat de Ion Antonescu, D. Popescu, ministru de Interne și Subsecretar de stat pe lîngă MAN pentru Armata de Uscat, General Divizie Pantazi; Ordin către legionari, semnat Horia Sima, prin care depunerea armelor e justificată „Pentru împiedicarea vărsării de sînge pe care noi nu am vrut-o și care n-a servit decît dușmanilor comuni ai României și Axei”.

Comunicate anunțînd reluarea vieții obișnuite: Astăzi brutarii vor putea vinde pîine caldă; Se restabilesc legăturile telefonice în Capitală. Abonații sînt rugați stăruitor să-și limiteze numărul convorbirilor.

Tot în după-amiaza lui 24 ianuarie 1941, ziarul aruncă pe piață o ediție specială, în două pagini. Prima pagină e rezervată în întregime unui Text semnat General Ion Antonescu sub titlul Cum s-au desfășurat evenimentele de la 22-23 ianuarie 1941. De remarcat alături de efortul de a justifica represiunea într-o țară, totuși, legionară: („Din ordinul meu, niciodată armata nu a atacat în primele 2 zile ale rebeliunii, ci s-a apărat”) și angajamentul în schimbul căruia Nemții optaseră pentru el în conflictul cu Mișcarea legionară:

„Voi pregăti noua așezare politică a statului. Din spiritul legionar, pot întemeia o ordine potrivită suflului nou care s-a așezat în lume, în comunitate cu Germania și Italia”.

Duminică, 26 ianuarie 1941, altfel spus, în după-amiaza de sîmbătă 25 ianuarie 1941, prima pagină dă seama și de gesturile de supunere față de noul Stăpîn absolut, Ion Antonescu. Sînt reproduse, sub titluri agitatorii, Devotamentul oștirii față de M.S. Regele și D. General Ion Antonescu, Telegrame adresate Conducătorului de comandanții de Armate și de corpuri de Armată. Pagina 5 e anunțată ca găzduind și alte telegrame.

Patriarhul Nicodim se vîră și el pe fir cu o Scrisoare menită a-l convinge pe General că „Toți oamenii de bine din Țara aceasta și masele compacte ale poporului sînt alături de Domnia Voastră”.

Un regim a trecut: cel legionar. A venit un alt regim: cel antonescian. Presa a trecut și ea de la un regim la altul fără să clipească. Peste trei ani, va pleca regimul antonescian și va veni regimul comunist. Presa va trece din nou de la un regim la altul fără să clipească!