Cum am fost eu în Biroul Oval

19. O chestiune de viaţă şi de moarte: vesta mea

Miercuri, 21 iulie 2004, ora 12,40. Peste cinci minute plecăm la Casa Albă. Responsabilul guvernamental cu jurnaliştii se înfige în mijlocul încăperii de la Ambasadă, trage din buzunar o hîrtie şi face un anunţ crucial pentru destinul nostru de bieţi muritori. Din cei 32 de jurnalişti care-l însoţesc pe premier doar 11 vor avea acces în Biroul Oval, la întrevederea cu George W. Bush. Aşa s-a decis împreună cu partea americană.

După care adaugă:
Purtătorul de cuvînt al guvernului a stabilit următoarea listă.

Mă simt ca în vremurile tulburi ale adolescenţei, cînd am dat admitere la liceu. Răsuflu uşurat. Sînt al cincilea pe listă. Primele patru locuri sînt ocupate de directori. Deşi toată lumea îmi spune, domnule director, eu sînt un biet pensionar de la Biblioteca Academiei. Apelativul director e sinonim cu acel domn şef al mecanicului venit să-ţi repare caloriferul.

Arunc o privire în jur. Toţi cei citiţi sînt puşi la costum. Eu, în schimb, sînt în vestă. Constatarea mă descumpăneşte. Şi dacă în Biroul Oval nu se intră decît în costum?!, îl întreb pe responsabilul cu jurnaliştii. Sînteţi gazetar, puteţi intra oricum. Fireşte că exagerează. Din motive pedagogice. Nu-mi imaginez că poţi intra în Biroul Oval în pielea goală. Nici măcar Monica nu şi-a permis. N-am încredere în asigurările responsabilului. Îl suspectez că vrea să fie amabil. Chestiunea costumului va deveni rapid preocuparea vieţii mele. Nu mi-am găsit liniştea decît cînd m-am văzut în Biroul Oval. Ba chiar şi atunci m-am aşteptat ca dintr-o clipă într-alta să fiu dat afară.

Am mai fost la Casa Albă. De fiecare dată, tot mai aproape de inima măreţei instituţii. Mai întîi, pe trotuarul de pe care se vede peluza aripii de Nord-Vest. Pe peluză mai apoi. Cu prilejul vizitei din martie, am făcut un salt nebănuit. Am ajuns pe peluza interioară. Acum urma să pătrund în Biroul Oval.

(Din volumul În vestă, printre fracuri, editura Historia, 2007)

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii