Cum îi mituia Carol al II-lea pe scriitori

Pentru un nou proiect, Cultul personalităţii lui Carol al II-lea, mă confrunt iar cu sîcîitoarea problemă a instrumentelor de lucru.
O lucrare de sinteză, cum e asta, are nevoie de cercetări anterioare, încheiate şi publicate de alţii. Acestea ar alcătui cărămizile sau chiar pereţii viitoarei clădiri monumentale.
Cel puţin pentru anii Carol al II-lea, sărăcia instrumentelor de lucru e deznădăjduitoare.
Am nevoie, de exemplu, să dovedesc plătirea scriitorilor pentru cîntările înălţate Suveranului prin intermediul Fundaţiilor. Pentru asta mi-ar trebui o cercetare despre Fundaţii, atît în plan istoric, cît şi în plan administrativo-financiar.

La 14 aprilie 1933, Carol al II-lea dădea Legea pentru Fundaţiile Regale.
Cele trei fundaţii regale anterioare – Fundaţia Universitară Carol al II-lea, Fundaţia Principele Carol din Bucureşti, Fundaţia Regele Ferdinand din Iaşi şi Institutul de Cercetări Experimentale Carol al II-lea din Cluj se uneau în Fundaţiile Culturale Române.

Pentru „dezvoltarea înaltei culturi” în România, se înfiinţa în Bucureşti şi intra în Fundaţii, Fundaţia de literatură şi arte Regele Carol al II-lea.
Carol al II-lea îşi făcuse un pretext de fală din activitatea editorială a Fundaţiilor Cultură şi Artă.
Scriitorii autohtoni, mari şi mici, îl cîntau fără răgaz pentru contribuţia sa, graţie Fundaţiei de literatură şi arte, la tipărirea scriitorilor copţi şi a celor abia daţi în pîrg.

Erau însă banii lui sau banii Statului?
Un răspuns precis mi l-ar putea da doar un document despre sursele de finanţare ale Fundaţiilor.
Ar trebui să-l găsesc invocat într-un studiu sau măcar într-un articol.
Evident, cu scrupulozitatea de istoric literar, aş verifica documentul la sursă, înainte de a-l cita.
Numai că Fundaţiile n-au făcut obiectul cercetării pînă acum.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Cum îi mituia Carol al II-lea pe scriitori”