Cum se prezentau (uneori) „actele de eroism” în pagini de istorie

La 7 ianuarie 1979 au fost primiți în audiență, la București, patru cetățeni din municipiul Baia Mare, care au solicitat pensii de merit și decorații pentru ei și alte opt persoane, cu motivarea potrivit căreia în perioada ocupației horthyste a Ardealului de Nord ar fi fost constituiți într-un grup de partizani care a acționat pentru eliberarea unor localități din județele Maramureș și Satu Mare. Pentru clarificarea situației a fost constituită o echipă din activiști ai Colegiului Central de Partid, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, care a studiat numeroase documente, a discutat cu mai mulți membri de partid, unii cu stagiul din ilegalitate și cu alți cetățeni. În continuare, prezint câteva fragmente din Raportul echipei (documentul are 12 pagini):

„În perioada ocupației horthyste a Ardealului de Nord, unii cetățeni din satele Firiza, Fernaziu, Blidari și Valea Neagră, care nu s-au supus încorporării, concentrării în Armata Horthystă și în detașamentele de muncă, s-au retras în munți și au lucrat la diferite unități de exploatare forestieră. Acești cetățeni, ca de altfel, mulți alții din localitățile respective, fiind nemulțumiți de actele de opresiune a organelor horthyste îndreptate împotriva lor și a familiilor acestora, au desfășurat în mod spontan unele acțiuni patriotice ca: deteriorarea jgheaburilor și a liniilor ferate destinate transportului materialului lemnos, precum și tăierea unor linii telefonice. Aceste acțiuni au avut loc îndeosebi după înfăptuirea actului de la 23 August 1944, când trupele hitleriste și horthyste, ca urmare a ofensivelor trupelor române și sovietice, s-au retras din zona Baia Mare”.

În continuare, Raportul precizează că în împrejurările date, unii indivizi, printre care Verdeș Vasile, Roman Flore, Hoban Avram, Iacob Ilie s-au dedat la acțiuni de jaf, devastând unele magazine cu alimente destinate aprovizionării muncitorilor forestieri din Blidari, Valea Neagră și Baia Mare. Respectivii indivizi au fost arestați de Poliția din Baia Mare și dezarmați. În pofida acestor fapte, s-a vehiculat multă vreme versiunea potrivit căreia cei menționați au constituit o grupă de partizani care ar fi săvârșit actele „patriotice” menționate. În aceste acțiuni au fost sprijiniți de Ion Breban, pretins ilegalist, dar, în realitate, informator al Siguranței. Raportul citează un articol intitulat „Cazul Breban”, apărut la 1 mai 1945, în ziarul „Dreptatea plugarilor”, editat de Organizația Frontului Plugarilor, în care Ion Breban era „demascat” pentru sprijinul acordat în anii următori lui Verdeș Vasile, de a se ascunde pentru a nu fi arestat de Poliție, cât și pentru împroprietărirea acestuia „în mod ilegal”. În urma verificărilor, s-a constatat că, începând cu anul 1964, „Verdeș Vasile, sprijinit de Breban Ion, s-a adresat organelor de partid și de stat cu numeroase memorii, prin care aducea calomnii unor activiști de partid, solicita să se recunoască activitatea de partizani și să beneficieze de pensii de merit”.

După menționarea altor „isprăvi” ale pretinșilor foști partizani, raportul consemnează:

„Verdeș Vasile a fost încurajat și de col. Vaida Aurel, locțiitor al Comandantului Centrului Militar Baia Mare, care preluând necritic și ca valabile declarațiile lui Verdeș Vasile și ale altor cetățeni din așa-zisul grup al acestuia, a publicat, fără aprobare, unele materiale cu conținut istoric, prin care atesta că în Munții Gutâiului au existat grupuri de patrioți, printre care și cel de pe Valea Firizei, condus de Verdeș Vasile. Publicațiile lui Vaida Aurel, cât și declarațiile luate de acesta de la diverși cetățeni, au fost folosite și de către tov. col. Țuțu Dumitru, de la Centrul de studii și cercetări de istorie și teorie militară, care a întocmit o sinteză pentru informarea tovarășului ministru Ion Coman. Fără nicio altă dovadă sau investigație, tov. col. Țuțu Dumitru a amplificat rolul așa-zisului grup condus de Verdeș Vasile, atribuindu-i fapte și acțiuni ce nu au existat. O altă formă de încurajare a lui Verdeș Vasile a constituit-o folosirea acestuia și a lui Lupșe Mihai, ca figuranți în filmul documentar intitulat «Fulgerul», realizat de Statul Major al Gărzilor Patriotice de pe lângă CC al PCR. Toate acestea l-au impulsionat pe Verdeș Vasile să insiste pentru a i se acorda pensie de merit și decorație, în care scop, împreună cu alții, au venit în audiență la conducerea de partid și de stat”.

În încheiere, echipa de control a formulat concluzia potrivit căreia demersurile menționate au falsificat datele realității și recomanda unele măsuri, între care punerea în discuție a calității de partid a lui Ion Breban în organizația de bază, întărirea controlului asupra publicațiilor cu caracter istoric, retragerea din circuitul public a articolelor lui Vaida Aurel referitoare la așa-zisul grup patriotic condus de Vereș Vasile și eliminarea secvențelor din filmul „Fulgerul”, care se refereau la activitatea „patriotică” a lui Vasile Verdeș și Mihai Lupșe.