Nicușor Dan este noul președinte al României. El a obținut 53,6% din voturi >

Cum și de ce au șterpelit Harta României-Mari cu șoselele kilometrate

Biblioteca Academiei Române nu e doar sala de lectură numărul unu, pomenită de mine în multe postări pe blog și în intervenții la tv ca loc în care-mi duc veacul de vreo patruzeci de ani, și beștelită interbelic de Arghezi, supărat pe tot ce ținea de Academie, revoltat în chip special de BAR, pentru că nu i se dăduse voie să intre fără permis. Biblioteca Academiei Române e și un depozitar de piese valoroase privind Istoria noastră națională. O primă categorie de piese și cea mai importantă e dată de colecția de ziare. Beneficiară chiar de la înființare de Legea depozitului național, BAR deține la ora actuală cea mai bogată colecție de publicații din România. Așa cum am mai scris, străbătînd sala de lectură de la ușă pînă la locul 85, de la ultima masă, de lîngă geam, călătoresc practic prin Istoria presei autohtone. Pe mesele pe lîngă care trec, stau deschise colecții felurite de publicații, la diferite date, în funcție de ceea ce iscodește cercetătorul. Într-o vreme, mi-au sărit în ochi paginile întîi ale ziarelor consacrate morții lui Ferdinand, un Breaking news interbelic, cum le zic eu primelor pagini sau edițiilor speciale ale ziarelor despre un eveniment de Breaking news al trecutului. Oprindu-mă în dreptul celor doi tineri care fișau Universul, am descoperit că lucrau la un studiu pe care urmau să-l publice în Historia, un studiu despre Moartea Regelui Ferdinand. Alteori, la intrarea în sală sau la ieșire, poposesc în dreptul dulapului care găzduiește publicațiile date înapoi de cititori și plasate în așteptarea căruciorului care să le ducă în depozit, ca într-un mormînt din care vor învia doar dacă vor fi cerute printr-o nouă fișă, cine știe cînd; s-ar putea ca unele să nu mai fie solicitate niciodată. Într-unul din aceste popasuri am dat de o altă carte, în care e vîrîtă fișa de dare înapoi (cine o fi studiat-o și de ce ?). Se intitulează Anuarul automobilelor și trăsurilor din București și Harta României-Mari cu șoselele chilometrate. Potrivit coperții interioare, cuprinde și Ateliere de reparat, Garaje, Depozite de benzină, cauciucuri și accesorii de automobile. Autorii sînt Mișu Capeleanu, Inspector în Prefectura Poliției Capitalei și E. Cusin, Șef de Divizie în Prefectura Poliției Capitalei. A apărut în 1926. Mă grăbesc s-o trag în poză pentru harta cu șoselele chilometrate și nu orice hartă, ci a României-Mari. Ar fi senzațional – îmi zic – lovit de un OTV-ism cultural, să reproduc harta rutieră din 1926. De hartă, nici vorbă. Potrivit Legii Depozitului Legal, cartea a intrat în BAR în 1926. Au trecut de atunci aproape 90 de ani. Greu de depistat pînă și pentru Poirrot cine și cînd a șterpelit-o, evident, dacă a ajuns la BAR cu hartă cu tot. Presupunînd că Legea interzicea trimiterea de către tipografie a unui exemplar invalid, mai mult ca sigur harta a fost șterpelită în cei 90 de ani trecuți. Nu risc presupuneri asupra hoțului. Poate fi oricine a intrat în contact cu cartea. Cred însă că e un cercetător, un ins interesat de hartă nu ca automobilist sau proprietar de trăsură, ci în calitate de om care studiază un fragment de Istorie.

Se va fi petrecut în anii interbelici?
Greu de crezut.
Era prea aproape de tipărire pentru a fi atrăgătoare ca document de arhivă. Cred c-a fost șterpelită în anii postdecembriști, singurii în care harta din 1926 a șoselelor din România Mare ar interesa publicistic. În anii comuniști nu cred să fi interesat pe cineva. Ce să faci cu harta șoselelor chilometrate din România Mare? Unde să publici o carte care s-o conțină? În lipsa cărții, fotografiez coperta și primele pagini ale Listei automobilelor din București. Pe primul loc, la nr. 0 (de ce dracu?) e Valentin Bibescu, mașina Cadillac 31 HP. pe prima pagină se găsesc și cele 10 automobile înregistrate pe numele Palatul Regal. Sînt mărci precum: Pacard, Cadillac, Renault 25. Prima pagină din Lista trăsurilor, fotografiată și ea, conține 28 de nume. Primul e Mihail Ivanov Mișca, numărul unu, nu, zero, Birjarii Vechi 47. Are două trăsuri, pentru că la numărul doi e idem. O fi birjar de tip muscal sau boier cu vizitiu la scară? Depozite de benzină (pompele de azi?) sînt la sfîrșit. Trăgînd în poză prima pagină a listei, remarc Uniunea Ofițerilor de rezervă, Bd. Elisabeta 93.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Cum și de ce au șterpelit Harta României-Mari cu șoselele kilometrate”

  • „Greu de depistat pînă și pentru Poirrot…”. Cine-i ăla? Cumva Hercule Poirot (cu un singur „r”!), celebrul și fictivul personaj creat de Agatha Christie (1920 este anul apariției primului ei roman în care detectivul belgian vede „lumina zilei”).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *