Dacă e ordin, nu-i tocmeală (III)

În cele două episoade precedente am redat din Raportul lui Emil Bodnăraș secvențele referitoare la întâlnirile din zilele de 9 și 10 ianuarie 1951, de la Moscova (convocate de I.V. Stalin), pe teme esențiale de politică și strategie militară în contextul internațional dat. În continuare, transcriu partea din Raport în care a relatat despre lucrările din ziua următoare:

Remarc că – în prima fază – Stalin a pus accentul pe livrările sovietice. Acestea nu au fost gratuite, ci implicau un efort financiar deosebit de împovărător pentru statele de „democrație populară”.

„Joi, 11 ianuarie

Comisia de propuneri s-a întrunit la ora 16.00, la M.St.M. al Armatei sovietice, sub preşedinţia lui Vasilevski.

La deschidere, Vasilevski, pe baza analizei făcute de M.St.M. sovietic, a propus o modificare în efectivele de război ale României, Ungariei şi Bulgariei, în sensul reducerii cu 100 000 oameni a efectivului forţelor armate române și măririi cu câte 50 000 de oameni a forţelor armate ungare şi bulgare.

Propunerea a fost unanim acceptată, astfel că efectivele de război ale acestor trei țări au rămas stabilite la:

România — 600 000 oameni;

Ungaria — 400.000 şi Bulgaria — 400 000

Cu privire la aviaţia de bombardament — s-a acordat forţelor armate ale RPR o divizie, compusă din 62 de bombardiere TU 2. Pregătirea piloţilor urmează să înceapă în februarie 1952, divizia de bombardament urmând să fie constituită în iulie 1952»

Cu privire la compunerea Comitetului de coordonare, Vasilevski a propus următoarele:

1. Comitetul de coordonare urmează să se ocupe exclusiv de probleme de dotare;
2. Comitetul este un organ consultativ, hotărârea aparţinând guvernelor ţărilor respective;
3. Fiecare țară deleagă în Comitet câte doi membri: unul din partea guvernului şl unul din partea forţelor armate;
4. Membrii Comitetului sunt permanenţi;
5. Comitetul îşi alege un preşedinte, care este permanent;
6. Pe lângă preşedinte, se organizează un Secretariat al Comitetului de coordonare;
7. Comitetul de coordonare se întruneşte periodic, la convocarea preşedintelui;
8. Prima convocare a Comitetului de coordonare urmează să aibă loc în prima jumătate a lunii martie a.c.

Propunerea a fost acceptată cu unanimitate.

Şedinţa următoare a Comisiunii de propuneri a fost stabilită pentru vineri, 12 ianuarie 1951, ora 16.00, spre a se pronunţa asupra proiectului de protocol care urma să fie prezentat şedinţei plenare în seara zilei de 12 ianuarie 1951”.

Și în cazul tematicii examinate în ziua de 11 ianuarie 1951 se impune a preciza că partea română a insistat în anii următori să se pună capăt tendințelor de transformare a Comitetului de coordonare într-un organism deliberativ, cu atribuții sporite, inclusiv de ordin politic. De aceea, a fost extrem de util, în susținerea obiectivelor românești, să se facă permanent apel la prevederea potrivit căreia Comitetul de Coordonare avea exclusiv misiunea de a se ocupa de „problemele de dotare”.

Există în arhive numeroase documente referitoare la participarea reprezentanților români în Comitetul de coordonare. Intervențiile lor se caracterizau tot mai pronunțat, pe măsura trecerii timpului (inclusiv în anii în care a mai trăit Stalin), prin promovarea abilă, prudentă, dar cu multe rezultate bune, a intereselor noastre naționale.