Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă

Dacă îl iubești pe cel de lângă tine, nu îl îmbrățișa!

Vă salută un om între oameni sau mai bine spus un cetățean care a reușit să treacă în viața sa printr-un eveniment major. Mă și gândeam cu invidie la generațiile care au prins marile evenimente ale istoriei. Ce trăiri avea un cetățean al Romei după ce a fost asasinat Caesar. Sau Rodrigo cel care a strigat pământ din vârful catargului de pe vasul Pinta. Sau un simplu cetățean care l-a văzut pe Napoleon ce se întoarce din Elba. Ca să nu mai spun despre cele două războaie mondiale. Astăzi eu așa mă simt, ca făcând în sfârșit parte din această categorie privilegiata, chiar dacă evenimentele sunt groaznice.

Acest articol îl declar și eu pamflet, nu de alta dar fiind stare de urgență nu vreau să mi se încalce un drept câștigat de revoluționarii francezi la 1789 și să mă trezesc într-un beci legat ca în vremea cruciadelor cu lanțuri și mâncat de șobolani doar pentru că am fost contra. Vorba cetățeanului turmentat, eu nu lupt împotriva guvernului de frică, dar pot să îl trag de urechi uite așa de dragul democrației.

Țara este în stare de urgență, că tot nu a fost 30 de ani în stare de nimic. De frica comunismului Uniunea Europeana a leșinat exact ca Irina lui Cehov când era curtată de ofițeri. Măsurile întârziate au arătat unde ne aflăm. Bătrânul continent nu s-a mai aflat într-o situație de criza majora de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Generațiile care au venit sunt mai sensibile ca firul de păpădie. În fața coronavirusului nu au avut tăria adevăraților comandanți pentru a închide definitiv granițele și pentru a duce armata pe străzi. Cei care au făcut-o sunt cei răi, adică comuniștii. Noi avem alte valori. Care sunt acelea? Spitale care nu fac fata epidemiei în toată Europa. Nici în timpul gripei spaniole de acum 100 nu s-au luat asemenea decizii eronate.

Am așteptat și încă așteptăm să ne îmbolnăvim cu toții cântând pe la balcoane. Selecție naturala. Ai un corp cu imunitate bună, scapi, dacă nu poți deja să pui grâul la fiert. Suntem țara care consumă cel mai puțin săpun și care are cele mai multe toalete în curte. Nu avem educație și responsabilitate. Acum o să ne dam seama că depindem de stăpâni. Nu mai producem nimic și suntem la mâna importurilor.

Acum fiecare țară se strânge ca un melc în propria cochilie iar noi o să murim lent arborând steagul țării la geamuri. În 1813 am avut ciuma bietului Caragea iar acum cu puterea preluată de „febra galbenă” avem virusul președintelui nostru iubit. Cu asta intri clar în manualul de istorie. Intri, dar cu ce preț?

Orele de igienă au dispărut la fel ca și sanepidul, ca instituție de forță în apărarea sistemului medical. Armata în halate albe reprezintă îngerii României chiar daca sunt scuipați prin saloane. Urmează în aceste zile exodul românilor aflați în occident într-o situație instabilă. Primii veniți sunt cei care nu prea aveau nimic, poate o pâine în plus. Ce facem cu ei? Autoritățile spun ca au soluții. Sigur, așa de optimist era și Chamberlain când s-a întors de la Berlin.

Dacă am astăzi încredere în cineva este în armata albă și în Raed Arafat. În rest par o gașcă de incompetenți suparăți că acest virus le-a stricat planurile de împătrire a bucății de carne. Pe vremuri erau îmbogățiți de război, acum o să apară din nou. Oskar Shindler își transformase fabrica pentru a fi la cheremul naziștilor producând ce comandau dar cu un preț nobil, acela de a salva vieți. Astăzi un îmbogățit din postdecembrist face la fel?

În acest timp mă gândesc la rudele din străinătate și sper ca telefonul să nu sune în miezul nopții. Mă protejez cu o mască știind ca este o iluzie. Scriu zilnic și încep să fac curățenia de primăvară în gradină. La serviciu ne privim în ochi spunând glume dar este un râs forțat plin de panica pe care nimeni de rușine nu vrea să o afișeze.

Mă simt ca într-o închisoare uriașă în care ne înălțam ruga toți spre ceruri. În țara mea nu exista Euthiyox. Deci poți să mori și din alte cauze. Oprirea ratelor, raționalizarea mâncării, plafonarea preturilor, implementarea unui sistem din care să lucrezi de acasă online cu semnătură electronica, combinezoane, măști, mănuși, granițe închise definitiv, naționalizarea unor segmente vitale. Asta aștept ca cetățean de la guvernul țării mele căruia îi urez să aibă înțelepciune și să învețe din istorie. În rest să nu uităm. Dacă îl iubești pe cel de lângă tine, nu îl îmbrățișa!


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Dacă îl iubești pe cel de lângă tine, nu îl îmbrățișa!”

  • „Acum fiecare țară se strânge ca un melc în propria cochilie iar noi o să murim lent arborând steagul țării la geamuri.”

    tarile se string ca un melc in propria cochilie…instinctiv.
    o problema in lumea mare e fix acest instinct. pentru ca el e generator de reactiuni.
    reactiunile sint incompatibile cu starea de echilibru, cu pacea.
    prin urmare reactiunile zadarnicesc pacea, daia tre sa dispara…cumva.

    daca se intelege ca Globalizarea e un proces…natural!, deci implacabil!,
    se poate intelege si ca acest instinct nu mai are fundament.
    el exista, dar se refera la ceva care nu mai exista.

    natiunile reactioneaza.
    …bravo. daca asta le e dorinta, bravo.
    daca alta le era dorinta, bravo iar.

    calea pe care tarile merg instinctiv, activind instinctiv mecanisme de aparare e una care va deveni…Oglinda natiunilor.

    incecind sa se comporte autonom,
    dar nu…oricum!, ci in fata unui catalizator foarte potent!,
    pe numele lui ‘viata natiilor’,
    tarile care se simt instinctiv SI natiuni vor afla, privindu-se in Oglinda, ca…sint in fundul gol.

    nu mai au nimic pe ele.
    haine, daca vor dori!,
    …doar daca-si vor dori!,
    precizez: numai si numai daca asta isi vor dori!
    precizez si mai apasat:
    numai si numai daca asta le va fi dorinta cea mai arzatoare!,
    vor mai gasi exclusiv la garderoba Globalizarii…
    si, se stie, in garderoba globalizarii se gasesc exclusiv… uniforme.

    …la finalul acestui drum, pe numele lui ‘calea natiunilor’ se afla…cea mai arzatoare dorinta pe care natiunile, statele-natiuni…o s-o mai aiba, in curind:
    dorinta de a imbratisa Globalizarea!
    :))))) va puteti inchipui o astfel de stare?

    domne, isi vor dori s-o imbratiseze strins!, s-o pupe-ntr-una!:))),
    …stati asa:)), precizez: s-o pupe intr una de drag!:)))
    pai…dupa ce te-ai izolat in…casa ta numita statul-natiune, …incep sa afli ca esti izolat…in jungla! in cea mai pura jungla care s-a manifestat in Civilizatia asta !
    …cind o sa urle leii la geam,
    …cind ursii vor boncani in usa,
    …cind ti s-au terminat lemnele si n ai ce mai baga in soba,
    –cind s-a terminat graul,
    …cind afara e cel mai cumplit ger, iar ferestrele stau sa crape,
    –cind te ai mai si imbolnavit, intre timp,
    ia sa vezi ce o sa ajunga statele-natiuni la concluzia ca singure n-au cum sa supravietuiasca in jungla.

    acela va fi momentul in care statelor-natiuni le va pieri…instinctul.
    instinctul ala despre care vorbeam ca se opune starii de echilibru a lumii mari, care e o poveste implacabila a Desavarsirii.
    or…se stie, orice desavarsire e posibila exclusiv intr un Intreg.
    Desavarsirea si Intregul sint legate ombilical, indestructibil.

    asa ca…daia Globalizarea e implacabila, pentru ca ea e parte a procesului de desavarsire a Civilizatiei, proces care presupune si manifestarea unui Intreg.

    lumea mare tre sa devina un Intreg pentru a se Desavarsi.
    iar…Universul, Creatia, e o platforma disponibilizata Desavarsirii,
    prin urmare chiar daca un proces e parte a Dinamicii Anotimpurilor, el implineste o singura tinta: Desavarsirea! …adica manifestarea Intregului.

    asa ca, de fapt, manifestarea din instinct a ‘statelor-natiuni’ sint calea cea mai simple si completa care ii e disponibilizata Globalizarii pentru a se…desavarsi.

    care e desavarsirea Globalizarii?:)))
    te globalizezi…te globalizezi…globalizare…globalizare…dar pina cind, nenica?!:))))

    pai…pina cind Globalizarea da in Unificare.

    mai altfel spus, calea asta, a statelor-natiuni e cale-batuta catre Unificare
    :))))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *