De ce ar trebui ca președintele Iohannis și ministrul Mănescu să prezinte scuze lângă condoleanțe atunci când vorbesc de atentatul de la Kabul: Ambasada României nu se afla în zona securizată a campusul Green Village, ci într-o zonă vulnerabilă, departe de celelalte ambasade

Dacă serviciile secrete românești ar fi

… monitorizat cel puțin relatările publice din Afganistan referitoare la atacul terorist asupra Ambasadei României din Kabul, atunci poate că principalii coordonatori ai politicilor externe – Președinția României și Ministerul Afacerilor Externe – ar fi servit națiunii nu doar condoleanțe pentru familia diplomatului român ucis, dar și scuze: ceea ce oficialii români ocolesc este faptul că mini-Ambasada României la Kabul nu se afla în interiorul zonei fortificate Green Village așa cum relatează oficialii români (preluați fidel de mass-media copy-paste din Divizia Presă), ci într-o zonă învecinată (Qabel Bai), izolată de zona diplomatică și vulnerabilă ca securitate: în timp ce birourile NATO sau ambasadele celorlalte state se află parțial sau total, protejate de un zid de apărare, sediul diplomatic românesc se afla „în afara” zidului. Ambasada Bulgariei, de exemplu, se află la o oră de mers pe jos de cea a României, în aceeași zonă cu ambasadele Canadei sau Statelor Unite, în zona diplomatică Wazir Akbar Khan, pe strada 15. „Proasta cu bani” a Europei numită România – care cumpără arme vechi de la alte state și preia migranți ilegali din țări cu terorism islamic la „rugămintea” neo-marxistului Comisar Federica Mogherini, de la Comisia Europeană – nu a găsit fonduri să-și securizeze propria Ambasadă într-o zonă mai sigură, într-un oraș precum Kabul care este în stare de război de 18 ani. În plus, sugestia emoțională a ministrului Mănescu potrivit căreia asaltul terorist ar fi fost îndreptat (unilateral) împotriva Ambasadei României, este ridicolă: teroriștii au atacat campusul care găzduia sediul diplomatic român fiindcă se știa că în acea zonă sunt găzduiți cetățeni străini. Campusul mai fusese țintă a atacurilor teroriste, iar acest lucru ar fi trebuit să fie un bun prilej pentru ca SIE, prin SRI, să ceară autorităților din România eventual o locație mai sigură. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că, prezumtiv, serviciile au fost mai „ocupate” cu spionarea propriei populații, cu „lupta anti-corupție” sau cu solicitări de fonduri la Guvern, pe filiera Președinție – Consiliul Suprem de Apărare a Țării, CSAT. În mod normal, în acest context, Klaus Iohannis și Ramona Mănescu ar trebui să prezinte cel puțin scuze: dacă „România lucrului bine făcut” din România este un dezastru, „România lucrului bine făcut” din Afganistan este o tragedie.

Pe 2 septembrie 2019, un vehicul încărcat

… cu explozibil era detonat în zona Qabel Bai, la sud de cartierul populat cu lucrători străini numit Green Village. Deflagrația a produs explozia unei stații de combustibil învecinate, iar suflul a măturat Campusul în care se afla Ambasada României (aflat în apropierea zidului Green Village), cartierul sărăcăcios din împrejurimi dar și o porțiune din gardul fortificat al Green Village. Concomitent, cinci teroriști talibani au deschis focul în campus, ei fiind eliminați mai târziu de forțele de securitate deplasate la fața locului. Autoritățile afgane au raportat un carnagiu: cel puțin 16 morți (între care un român din personalul Ambasadei, doi britanici și cinci nepalezi) și 119 răniți, bilanț care includea un al doilea român. Cele mai multe victime au fost afgani. La scurt timp după atac, autoritățile au organizat transferul a 400 de persoane (din campusul Ambasadei, respectiv din zona adiacentă a Green Village, unde nu pătrunsese niciun terorist) într-o unitate militară din apropiere. A doua zi, o mulțime furioasă de localnici afgani a încercat incendierea a ce mai rămăsese din campus și a cerut „părăsirea zonei de către străini”. Green Village este o zonă administrativă și diplomatică care are numeroase facilități pentru străini: case de oaspeți, restaurante, magazine, terenuri de sport, bistrouri, sală de gym, un centru de afaceri  și chiar bancomate. Campusul în care se afla și Ambasada României, înființat în urmă cu 10 ani, găzduia organizații internaționale, birouri sau case de oaspeți.

Atacurile teroriste

… anterioare atentatului din 2 septembrie 2019 nu au avut suficiență forță ca să determine discuții la București pe securitatea ambasadei din Kabul, chiar dacă timp „de reflecție” a fost suficient. În 2012, un atac cu mașină-capcană organizat în vecinătatea unui liceu din Qabel Bai, provoca moartea a opt civili. În martie 2018, o mașină-capcană a fost detonată la trecerea unui convoi de mașini aparținând Ambasadei Australiei în drumul lor spre centrul orașului Kabul.

În Afganistan, totul

… este pe bani: Statele Unite, de exemplu, plătesc chirie și pentru bazele militare pe care le au în această țară, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care președintele Donald Trump dorește retragerea trupelor sale. Cu banii produși de România, s-ar fi putut găsi o locație mai sigură pentru sediul său diplomatic de la Kabul, dar o clasă politică interesată mai degrabă de șușanele politice și de reînnoiri de mandate (cu un demn exponent precum Klaus Iohannis) a scăpat din vedere astfel de lucruri. Nu România și statutul său de umil politic la care a fost adusă a inventat „discriminarea strategică”: gena aceasta vine din vremuri vechi: la Kaliakra (Bulgaria), de exemplu, arheologii au constatat pe situl cetății antice că, în urmă cu mii de ani, săracii și clasa mijlocie aveau case în afara zidului de apărare, în timp ce aristocrații se aflau în dosul zidului de apărare.

Ambasada României la Kabul este

… una dintre puținele ambasade din Afganistan care nu este cartografiată (din interese „strategice”) și nu are adresa publică. Așa încât, dacă ești în capitala Afganistanului și nu ai acces online, vei fi nevoit să oprești un taliban pe stradă și să-l întrebi dacă nu știe cumva unde este clădirea cu trei culori, operată în prezent de cele două „fiare” ale politicii externe: Ramona Mănescu (ministru de Externe în guvernul Viorica Dăncilă) și Klaus Werner Iohannis (președinte al țării). Un sobor de oficiali, Președinția și Ministerul de Externe au condamnat zilele acestea, „în termenii cei mai fermi”, terorismul și au exprimat transmis condoleanțe pentru moartea unui angajat al Ambasadei la Kabul,  ucis în atacul din 2 septembrie a.c. Niciunul dintre ei nu a suflat ceva despre problemele de securitate ale Ambasadei din Afganistan. Într-un interviu acordat site-ului DC News, Mănescu declara că „diplomații din zona de conflict sunt nişte oameni dispuşi în orice moment la fapte eroice”.  Va mai curge apă pe Dunăre până când Ramona Mănescu va înțelege că România nu are nevoie de eroi la Kabul, ci de conducători la București.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „De ce ar trebui ca președintele Iohannis și ministrul Mănescu să prezinte scuze lângă condoleanțe atunci când vorbesc de atentatul de la Kabul: Ambasada României nu se afla în zona securizată a campusul Green Village, ci într-o zonă vulnerabilă, departe de celelalte ambasade”

Lasă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Interviu cu Alexandru Cumpănașu, despre cazul Caracal, despre candidatura lui la președinție

Miercuri, 4 septembrie 2019, de la ora 19.00 la ora 20.00, la emisiunea „Gândurile lui Cristoiu”, am avut un dialog cu Alexandru Cumpănașu. Aceasta este redarea integrală a emisiunii.

Motto:
„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi
Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”: